Atunci ma voi stradui, ca atunci cand se intoarce Diana, sa fie mandra de "dublura" ei :))

AndreeaHandmade22, bun venit in concurs si felicitari pentru minunata poseta! Este deosebita! Felicitari!!

Sorinutza iubita, multumim frumos pentru premiu! Sunt sigura de faptul ca multi concurenti ar dori sa il castige :)

alexida, bun venit in concurs! Balerinii sunt bestiali, Felicitari! Multumim si pentru minunata poveste!

Sorinutza iubita, iti multumesc din inima pentru tot ajutorul tau, pentru minunatele povesti aduse si pentru insufletirea adusa acestei secttiuni. Sunt MANDRA de tine, si cum ti-am mai spus, esti irraplaceable :D zilele acestea am fost solicitata in mai multe locuri iar acum ma simt tare obosita...dar nu am voie sa ma plang. Trebuie sa fiu STRONG! Plus ca am avut cateva zile nesansa de a mi se fi stricat internetul...

"Cind m-am nascut, eram o floare frumoasa cu petale de catifea purpurie, cu frunze verzi ca marea si cu tulpina neteda si blinda. Un trandafir. Si daruiam dragoste, caldura si gingasie, crezind c-am fost menita sa fiu floarea iubirii. Si nu stiu cine a gresit - eu, daruind prea mult, sau ei, cei care n-au stiut sa inteleaga, caci au trecut prin viata mea si miini care m-au smuls cu brutalitate, dar nu ca sa le bucur viata, ci ca sa ma arunce-n calea talpilor care n-au intirziat apoi sa ma nimiceasca.

Cind am renascut din singele petalelor strivite cu rautate in tarina, purtam inca pe trup urmele caderii, pedeapsa pentru vina de a fi iubit prea mult. Si atunci au inceput sa-mi creasca spini pe tulpina subtire.

Apoi ai venit tu sa ma culegi cu infinita dragoste, sa-ti parfumez noptile si sa-ti inseninez zilele. Dar eu n-am stiut sa te recunosc. Si te-am ranit tocmai pe tine, care erai adevarat. Cind am inteles, ti-am cerut iertare. Dar nu m-ai crezut. Atunci, ca sa ma ierti, mi-am lepadat iar spinii, in semn de umilinta si ti-am ramas din nou plapinda cum fusesem inainte sa vii. Si atunci m-ai iubit si am fost parfumul noptilor tale si lumina zilelor tale.

Acum sunt iarasi singura si vulnerabila. Nu ma mai pot apara de nimeni si de nimic: am ramas fara spini si fara tine. Spinii mi-ar putea creste iarasi. Dar nu-i mai vreau, desi mi-e teama. Mi-e teama si de o noua rana, dar si de-o mina blinda. Mi-e teama de oricine care nu esti tu. Si-mi refuz spinii fiindca te astept. Poate ca nu te vei intoarce niciodata si voi muri strivita de rautatea lumii, dar daca vei veni, vei sti sa ma recunosti; dintre milioanele de flori ale pamintului, nici una nu-mi seamana: sunt singurul trandafir fara spini."

Incep, asa cum am promis sa postez premii. Iata:www.breslo.ro/Product/Premiu-pentru-ocupantele-locului-III-si-locului-IV-la-concursul-Vara-2013---sectiunea-moda_952625

Octavia, te intampin eu, ca dublura a Dianei :) Multumim pentru premii, parca s-a deschis sacul lui Mos Craciun in plina vara !!!

CĂLUŞUL

Obiceiul Căluşului cuprinde astăzi aspecte ale credinţei în existenţa Rusaliilor (spirite rele feminine) şi ale cultului unui străvechi zeu cabalin, acest fapt reieşind din numele obiceiului: Căluş, Căluşari, Căluţ sau Călucean.
Unele piese poartă şi ele denumiri adecvate cum ar fi căluş sau cal, dansul propriu-zis imitând şi el, de altfel, tropăiturile acestui animal.
Totodată, este şi un prilej de venerare a strămoşilor, sâmbăta de dinaintea Rusaliilor fiind cunoscută şi sub denumirea de Moşii de vară.
Ceremonialul Căluşului este complex şi ascunde taine care cu greu mai pot fi desluşite în zilele noastre.

În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, sau chiar de Rusalii, dis-de-dimineaţă, Căluşarii, însoţiţi de lăutari, se duc într-un loc tainic din moşia satului. Se îmbracă în straie obişnuite, dar au cu ei şi costumele şi beţele specifice, cu excepţia ,,Mutului'' care este personificarea Căluşului (al zeului cal şi protector al cailor).
Vătaful duce şi o prăjină de 4-5 metri, o năframă albă, panglici, aţă roşie din care se va face steagul Căluşarilor.
La taina cea mare a naşterii Căluşului (Legatul Căluşului) nu asistă decat Căluşarii, lăutarii fiind îndepărtaţi de locul respectiv.
Este momentul când se face ciocul Căluşului dintr-un lemn răsucit sau cioplit, în forma unui cap şi gât de cal. Acesta se îmbracă într-o piele de iepure în care se pun diferite plante de leac, dar şi nişte aţe cu măsura Căluşarilor.
Aceştia depun jurămantul de credinţă şi sunt iniţiaţi în noul rol prin săritul peste Căluş. Ei se salută zicand ,,Halai şa!'' sau nechează precum caii, mestecă usturoi pentru a fi protejaţi împotriva spiritelor rele şi mai ales a bolilor lăsate de hidoasele babe Rusalii.

Ceata se deplasează pe la casele oamenilor şi începe un dans fascinant, care imită mişcările calului.
Pe parcursul dansului, ciocul este purtat în traistă sau în braţe numai de către ,,Mut'' sau Vătaf.
Spectatorii nu îl pot privi decât pentru câteva momente în care li se arată capul scos din traistă.

Principalul protagonist al spectacolului este Mutul, care face tot felul de giumbuşlucuri, merge în mâini, execută diferite acrobaţii, nu ascultă de vătaf, îi pedepseşte simbolic pe cei care nu dansează bine, glumeşte cu cei din public. Căluşarii colindă în acest mod tot satul până la apusul soarelui.

În unele zone, obiceiul se sfârşeşte marţea, când are loc spargerea Căluşului. Căluşarii se duc apoi şi îngroapă ciocul într-un loc ascuns şi abia peste un an îl mai scot la lumină, cu ocazia unui nou legămant.

Deşi iniţial s-a crezut că originea obiceiului se află în dansurile militare romane, ulterior specialiştii au căzut de acord că este vorba de un obicei de origine traco-getică.

Dansul căluşarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precreştină. Dansul a fost legat ca origine şi de străvechiul cult al Soarelui.
Dansul Caluşarilor se practică în sudul ţării, dar şi în Moldova de Rusalii.

Cu toate că de Rusalii se sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh, romanii i-au asociat acestei sărbători şi semnificaţii magice. De Rusalii se sărbătorea în trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor.

Căluşarii execută un ritual magic, care evoluează în jurul fructului de alun numit ,,căluş”. În dansul lor magic există un moment când unul dintre executanţi este doborât la pământ cu steagul de alun. Cei care joacă sunt iniţiati după un ritual secret, bine păstrat, pentru a fi demni de a juca acest dans.

Căluşarii (bărbaţii cei mai agili şi mai puternici din sat) au un rol important în cadrul comunităţii. Ei reiau în mod simbolic viaţa zeului cabalin şi săvârşesc rituri de vindecare a persoanelor îmbolnăvite de Rusalii şi de alungare a spiritelor rele.

Caluşarii se joacă în timpul Rusaliilor, când timp de două-trei săptămâni caluşarii merg în sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobândit-o. Prin acest dans se protejează oamenii, vitele şi recoltele de forţele malefice.

Rusaliile sunt un fel de iele care dansează, deosebit de frumos, noaptea, în cerc, în aer sau pe pământ. Dacă sunt vazute de un muritor sau acesta calcă pe locul în care au dansat (acolo unde iarba este arsă) se îmbolnaveşte grav. Rusaliile pot lua minţile oamenilor, aceştia căzând într-un fel de transă care nu poate fi vindecată de medici, ci doar prin dansul caluşarilor.

Mai întai se identifică spiritul bolii de către vătaful caluşarilor. Apoi vătaful atinge cu steagul (care are la capăt o legătură de usturoi, una de pelin şi un şnur roşu) pe unul din caluşari. Caluşarul atins cade la pamant, preluand astfel asupra lui răul care iese din cel bolnav.
Acest dans şi-a pierdut în timp semnificaţia magică, devenind un dans care se caracterizează prin forţă, agilitate, ritm.

dna Octavia, va multumim din inima pentru minunatele premii! Intr-adevar, pare ca incepe sa se umple cosul cu premii :)

Sorinutzo, mmultumim pentru povestea cu calusarii. Chiar astazi bunica mea s-a innoit cu o palarie de Soare si radeam de ea, spunandu-i ca parca e un calusar :))))

Poate confectioneaza cineva o palarie de calusar pentru concurs :)

În obiceiurile şi credinţele poporului român, Drăgaica (cuvânt de origine slavă, însemnând "draga”, “frumoasa”), păstrează amintirea Marii Zeiţe neolitice, divinitate lunară, echinocţială şi agrară, identificată cu Diana (Sanctae Dianae) şi Iuno în Panteonul roman, şi cu Hera şi Artemis în Panteonul grec.

După Vasile Pârvan, Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era... aceeaşi divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33), cultul acestei zeiţe supravieţuind după romanizarea Daciei, numele de Diana găsindu-se în vocabula română, ca Zână. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit, Sânziana (San(cta) Diana), Figura Centrală a Folclorului Românesc.
Astfel, ea a fost atestată cu numele de Drăgaica în Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei şi cu numele de Sânziana în Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş, Bucovina.

După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un Cult Geto-Dacic Străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o Horă.
Mai erau denumite şi Preotese ale Soarelui, fiind asociate cu acesta.

Sărbătoarea Sânzienelor este o sarbătoare a Soarelui, a Binelui şi este Legată de Cultul Recoltei, al Vegetaţiei şi al Fecunditaţii.

Este un Stravechi Cult Agrar cu Puternica Simbolistică Nuptiala.
Precede sărbătoarea creştină a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, iar noaptea de 23 spre 24 iunie este cunoscută în popor ca Noaptea de Sânziene.

Se spune că în această noapte Forţele Naturii Ajung la Apogeu, şi că Porţile Dintre Lumi Se Deschid, fiind o Noapte Propice Pentru Ritualuri Magice.

Sânzienele, numite şi Sfintele, sunt adesea confundate cu Ielele, Măiastrele sau Vântoasele, care de regulă sunt zâne rele.

Legendele spun despre ele că Iau Glasul Cucului - pentru că începând de pe 24 iunie, Cucul Amuţeşte, Pleacă în Munte şi Se Transformă în Uliu Păsăresc -, "Dau Puteri" deosebite Florilor şi Buruienilor, acestea devenind Plante de Leac, bune la toate bolile, Cântă şi Împart Rod Holdelor, Femeilor Căsătorite, Înmulţesc Păsările şi Animalele, Tămăduiesc Bolnavii, Apară Semănăturile de grindină.

La ţară, această zi este respectată cu sfinţenie, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără şi devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept Iele sau Rusalii.

sosesccu primul articol:)...cu o plasa pentru fluturi...
www.breslo.ro/Product/the-butterfly-catcherrochita-cufluturasi---concurs-VARA-forum_954798

Sorinutza, multumim pentru minunata poveste!

rosegarden, bun venit in concurs si felicitari pentru minunata rochita! Foarte frumosi fluturasii :)

Buna fetele! Caldura mare mon cher, caldura mare! Gata sa ne prapadim, dar nu ne lasam si mai iscodim cate ceva. Am facut si eu ceva pentru concurs
www.breslo.ro/Product/GEANTA-ROZ-CU-FUNDA-ALBA---participa-concursVARA-sect-Moda-si-Vestimentatie_955209
Succes tuturor!

Un alt obicei este jocul Drăgaica, dans ritual asemănător Căluşului.
De data aceasta, ceata este formată exclusiv din fete, câteva îmbrăcate în haine barbateşti, numite Drăgaice, Drăghicuţe sau Drăgane.
La fel ca în cazul Căluşarilor, şi alaiul Drăgaicelor este însoţit de un muzicant iar una dintre fete poartă un steag împodobit cu batice colorate, spice de grâu, usturoi, pelin, flori de sânziene şi alte plante magice.
Acest cortegiu ceremonial străbate uliţele satului, formând un brau simbolic, protector şi fertilizator, ce cuprinde întreaga comunitate.
În unele sate, fetele aveau şi coase, vestind că e vremea de cosit, ca plantele şi-au încheiat drumul, au fost sămânţă, au germinat, au crescut, s-au înmulţit iar acum urmează să moară.
În alte locuri, cea mai frumoasă fată se alege Dragaică, se împodobeşte cu spice de grâu şi cu flori de sânziene ca o mireasă, după care, însoţită de alaiul său, cutreieră holdele, câmpurile şi satele într-un extraordinar parcurs ritualic, aducător de belşug şi fertilitate.

“Hai, Drăgaică să sădim
Să sădim, să răsădim
Că ştim iarna ce păţim.
C-a venit iarna bogată
Cu Drăgaica scuturată.
Cu Drăgaica scuturată.
Şi-au venit Drăgăicili
Şi-au venit Drăgăicili
Să reteze spicili,
Să reteze spicili.
Spicili sunt măricele
Drăgăicili, frumuşele
Drăgăicili frumuşele.
Se retează cu plăcere
Că sunt tare multicele
Că sunt tare multicele
Grâul spic ca vrabia
Grâul spic ca vrabia
Şi paiul ca trestia
Şi paiul ca trestia
Cu tichii de la copii
Cu tichii de la copii
Cu mărgele de la fete
Cu cercei de la neveste.
Hai, Drăgaică să sădim
Să sădim să răsădim
Că ştim iarna ce păţim.”

corainadori, bun venit in concurs si felicitari pentru minunata gentuta! Este foarte frumoasa! :) Multa bafta in concurs!

Maine este o sarbatoare importanta: Sanzienele.
Sărbătoarea Sânzienelor este legată de credinţe, ca cea că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte, şi practici precum folosirea florilor cu acealşi nume pentru bunăstare, dar şi aflarea alesului.

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din "Sancta Diana", în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele.

Legendele spun că sânzienele , nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă şi dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoşi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără şi devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.

Ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o mare putere de seducţie şi cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peşteri, pe maluri de ape sau la răspântii şi apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit şi cu clopoţei la picioare, în unele variante. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc şi iarba nu mai creşte acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebuneşte.

În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

Practicile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită "făclia de Sânziene", alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptăţesc pe etnologi şi folclorişti să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

Sărbătoarea Sânzienelor se manifestă printr-o mulţime de ritualuri, menite să asigure rodnicia lanurilor şi fertilitatea. În timp ce femeile măritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, fetelor le sunt rezervate alte obiceiuri, pentru aflarea sortitului în noaptea de Sânziene.

La baza acestor ritualuri stau micile flori galbene, numite sânziene, ce cresc în poieni şi care sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor, pentru a le împleti apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar pe ogoare, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.

Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.

Pentru a-şi vedea sortitul, fetele dorm în noaptea de Sânziene cu un bucheţel din aceste flori sub pernă. De asemenea, dacă le poartă în păr sau la sân, fetele, dar şi femeile măritate vor fi mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase.

Un alt obicei este alaiul Drăgaicei - cea mai frumoasă şi mai cuminte dintre fetele satului, care colindă alături de alte tinere îmbrăcate în alb. La răscruci, fetele se opresc şi fac o horă cântând. Se mai obişnuieşte şi ca fetele să fie udate de flăcăi, care umblă prin sat din zorii zilei cu flori de sânziene la pălării.

De asemenea, există o superstiţie populară specifică acestei sărbători, potrivit căreia în ziua de Sânziene oamenii nu trebuie să se îmbăieze, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.

Pe de altă parte, tot de Sânziene, există un ritual al spălării cu rouă. Roua trebuie adunată în zori de pe plante, în locuri necălcate, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. Bătrânele care se ocupă de asta, aduc apoi roua în sat, fără a vorbi pe drum şi evitând să întâlnească pe cineva. Cu această rouă se vor spăla fetele care vor să se mărite repede, dar şi femeile măritate care vor să fie iubite de soţi şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.

O superstiţie care se referă tot la dragoste, spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.

Sărbătoarea de Sânziene reprezintă un moment special pentru locuitorii din mai multe zone ale judeţului Bistriţa-Năsăud, unii dintre ei spunînd că în această zi ar putea afla chiar şi cât mai au de trăit. În ajunul sărbătorii, spre seară, copiii adună sânziene şi le pun pe la porţile caselor, câte una pentru fiecare membru al familiei. Se spune că cel a cărui sânziană va fi veştejită a doua zi va muri înaintea celorlalţi. În alte locuri, se împletesc cununi din sânziene şi se aruncă pe casă: dacă nu rămâne pe acoperiş, cel căruia îi fusese menită se poate aştepta la ce e mai rău.

În satul Sâncel, din Alba, tradiţia presupune ca, în seara dinaintea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, gospodarii să îşi împodobească porţile cu o cruce din flori de sânziene şi un trandafir. În ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa. Bătrânii satului povestesc că fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar în cazul în care va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul. Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, tradiţia spunând că şi acestea vor fi ocrotite de rău.

În Ardeal, se mai spune că, în ziua de Sânziene, pot fi căutate comori vechi, îngropate în pământ, deoarece, în noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse s-ar aprinde un foc.

Sa nu uitati sa va puneti busuioc sub perna sau flori de Sanziene! :)

forHOPE, ne spui si noua daca ti se va arata ursitul???

Eu zic s-o ajutam putin sa se decida :))

Francezii ne susţin

Prima misiune diplomatică din România a anunţat public că va sărbători la 24 iunie Ziua Universală a Iei. Ambasada Republicii Franceze în România s-a alăturat cu bucurie mişcării naţionale.

„În anii `40, pictorul Henri Matisse, cucerit de frumuseţea costumului tradiţional românesc, a pictat «La blouise roumaine». Prin gestul său, Matisse oferă iei faimă internaţională şi o imortalizează. Azi, a sosit momentul să o punem noi înşine în valoare. Românii sărbătoresc pe 24 iunie, pentru prima dată, Ziua internaţională a iei, ocazie cu care vă invităm să îmbrăcaţi costumul tradiţional şi să intraţi alături de români într-o horă a iei în jurul Pământului“, scriu diplomaţii francezi.

Reprezentanţele României în străinătate vor participa şi ele la acţiune, alături de comunităţile de români din diaspora.

Cioc, cioc!...e cineva pe-aici in zi de mare sarbatoare a lunii lui Ciresar? Caci aduc si eu o piesa in concursul Vara: www.breslo.ro/Product/Fusta-Ciresar_956699 :)

Ar fi greu sa incerce vreo artista handmade sa conceapa o vestimentatie specifica ielelor, celebrele noastre fapturi mistice roamnesti. Editia trecuta, careva dintre voi a avut o idee excelenta in acest sens. (sincer, nu mai stiu daca a si pus-o in practica). Cum sa "imrbaci" ielele, cand ele umbla de fapt nu numai despletite dar si dezvelite. Legendele noastre spun ca uneori, ele umbla si printre noi. Asta ar insemna ca ceva-ceva ar trebui sa aiba pe ele, altminteri, ne-am da seama imediat ca nu-s cam "de pe la noi"... Poate incearca cineva sa se incumete sa patrunda tainele legendare ale ielelor si sa ne prezinte o versiune macar artistica...

Deoarece acest concurs este si un act de cultura, indraznesc sa fac o paralela intre povestirile noastre cu zane (bune sau rele uneori ca ielele) si mai ales intre IELELE nostre si o alta figura mistica, legendara (de tulburatoare poveste) din cultura slava (de la care si noi am luat multe elemente) si anume RUSALKA

Zana a padurilor si mai ales a APEI, Rusalka a ramas in inimile lutora ca o zana rea, care, cu diferite abilitati si farmece, ademeneau flacaii cei mai frumosi in apa, unde, mai apoi, dupa ce faceau dragoste vcu inecau. Pe care nu reuseau sa-i inece, ii faceau sa ramana cu mintile pierdute. Si ielele noastre procedau la fel. Nu-i inecau dar nici cu viata nu scapau. Iar care scapau, ramanerau nebuni.

Asadar, va invit sa va reamintiti atat povestea ielelor, cat si trista poveste a Rusalkai. Doua povestiri, doua culturi de la care avem ce invata.


Si, cine stie? poate cuteaza vreo fata sa "imbrace" ielele, fie si cu o moderna si senzuala "beteala" din flori de camp...

mielena,
ar trebui sa urmarim la sectia "Bijuterie" daca nu cumva i-a trecut vreunei fete sa faca un colier si niste superbi cercei din cirese (asa cum purtam cand eram copii). Iti dai seama cum ar completa frumoasa ta lucare? Felicitari!

www.breslo.ro/Product/Colier-Cirese-de-mai--Concurs-Boemie_910085


l-am facut pentru Concursul ,,Primavara"....asa ca G...poate o sa vedem si la Vara ceva asemanator...:)

Multumesc George! :)

carmenn, vorbeam de lup...
hi, hi. hi

George, eu mi-am pus busuioc sub perna azi-noapte insa pe cuvant daca imi amintesc ce am visat :))) multumim mult pentru frumoasele povesti, cu ielele mioritice si cele "straine".

mielena, primul cuvant pe care l-am rostit cand am vazut fustita, a fost: "wow". Si intr-adevar este o lucrare wow. Felicitari! Este superba!

carmenn, foarte frumos colierul...vin si eu in completarea cireselor, cu 2 bratari:

www.breslo.ro/Product/Ciree_645758

www.breslo.ro/Product/Cirese-de-vara_350403

Diana, si eu sunt suparata ca nu-mi aduc aminte absolut nimic din ce am visat azi-noapte. A sunat telefonul de dimineata si m-am trezit imediat, fara sa mai stau sa ma gandesc asa, cu ochii inchisi ... Eu n-am pus nimic sub perna, dar eram curioasa pe unde ma mai duc visele :)

George, interesanta abordarea vestimentara a ielelor ... parca m-as incumeta la ceva si mai transparent decat anul trecut :))) Sa fie o tinuta de zi (pamanteana) si una de noapte ...

Soso,
ooo s-a iscat o adevarata disputa atunci si daca imi aduc aminte, a trebuit sa ma retrag la timp ca n-am facut fatza...

forHOPE,
Nu vrei sa ne spui... stiu eu!

George, nu este adevarat! Pe bune ca nu imi amintesc deoarece si eu m-am trezit oarecum fortat, caci m-a luat un carcel de picior, si a trebuit sa sar din pat.

Diana, ce ne facem cu carceii astia ? Si pe mine m-a luat azi unu' in timp ce pozam cu ia :)

Aveti lipsa de Calciu si Zinc

Eu am multe lipsuri ... :)))

frumi si gustoase...eu azi am cules visinele...le-am pus sa se odihneasca intr-o sticla cu zahar...urmeaza sa le fac o baita peste vreo 2 saptamani ...cu alcool...:)

ce am postat mai sus este asa sa ne amintim de cirese...nu este pentru concurs...extra-concurs...ca a venit vorba de cirese...

Sorinutzo, cauzele carceilor sunt: lipsa de Ca, Mg, K, si DESHIDRATAREA!!!

carmen, stiu ca sunt extra-concurs ;)

Da, apa asta ... imi trebuie tot mai multa :))) Nu ma invat minte, stau pe uscat ...

BUNA DIMINEATA...DUPA CATEVA ZILE LIBERE VIN SI EU CU CEVA...SPER SA VA PLACA....
Ce reprezinta floarea soarelui...hraneste sufletul si spiritul oamenilor, cu ajutorul uleiului infrumuseteaza pielea, furnizeaza hrana animalelor...
www.breslo.ro/Product/Nasturi-floarea-soarelui_957247

Imi place ideea cu nasturii "floarea soarelui"!!! Super-ingenios, Gabi, felicitari! :)

Multumiri pentru aprecieri si sunt foarte incantata ...mai ales daca felicitarile vin de la un expert in lucru cu lana

O legenda spune ca dupa ce a creat florile D-ZEU a fost rugat ca unora dintre aceste sa le dea aripi ca sa atinga cerul...asa au aparut fluturii pe pamant..fluturii sunt ingeri cu aripi de petale de flori...ramane de descoperit din ce flori au zburat petalele fluturelui meu...
www.breslo.ro/Product/brosa-fluture_957412

cuzepangabi, bun venit in concurs si felicitari pentru minunatele produse inscrise in concurs! Imi si imaginez fluturasul asezandu-se pe Floarea-Soarelui :) foarte ingenios, felicitari!1

Ce-ai facut de Sanzaiene Dienuto?

vin si eu cu un premiu...
www.breslo.ro/Product/brosa_958019

George, am facut plaja :))))

cuzepangabi, multumim frumos pentru premiu!!

Dienuto, ai facut cumva insolatie?

Buna fete si baieti! Printre picaturi de ploaie se mai arata putin soarele si ne mai aduce aminte ca este VARA! Mai am si eu ceva pentru concurs
www.breslo.ro/Product/CERCEI-ROZ-CROSETATI-participa-la-concurs-Vara---Moda-si-Vestimentatie_959543
Doresc tuturor succes!

corinadori, bine ai venit!
De la Sanzaiene incoace, forHOPE cred c-a fost luata cu ielele si cine stie pe unde danseaza amagind si furand flacai...

De efect cerceii tai roz crosetati. Cred ca ai lucrat cu multa migala la ei...