Minunata PRIETENIE !!!

Superba inscrierea in concurs,Alexandra,absolut superba!

"Prietenia e singurul antidot pentru ura, este singura garantie pentru pace"
Buddha

Subscriu la superlative - da' nu e la modă?! Adică, ”la modă” e, desigur, că e nemuritoare, ca Prietenia, dar... la ”Modă&etc”?...

buna sa va fie inima breslasi! Nu am mai dat semne de viata in ultima vreme, dar daca tot e concurs de vara ma inscriu si eu cu ceva. Vesnica mea dilema, coronita e la accesorii vestimentare sau la bijuterii? :))
www.breslo.ro/Product/Coronita-Vis-de-Cosanzeana--REZERVAT_974872

Bun venit,marmota draga!Acuma,na,normal ca mi-ar conveni ca frumusetea creata de tine sa ramana la bijuterii,dar,sa zica si celelalte fete ce si cum.Imi amintesc c-a fost o asemenea discutie dar nu mai stiu exact cand si la care din concursuri.Daca vreuna din fostele gazde isi aminteste,o rog sa lamureasca definitiv problema.O coronita,in mod clar,dupa cum ai zis si tu,intra in categoria "accesorii"...Asteptam sa ne lamurim definitiv!
La oricare dintre sectiuni va concura,coronita e o creatie plina de culoare si de optimism,delicata si indrazneata in acelasi timp!

Ce ma bucur ca va placeeee! Sunt zeci de ore de munca in gulerasul asta si ma bucur enorm sa aud ca va place! hihiii

Picatura de suflet!
"Firul credintei

Dupa ce a trait o viata plina de egoism, in care nu s-a gandit decat la el, nepasandu-i de cei din jur, un om a ajuns in iad. Cat de mult s-a cait atunci pentru tot ce facuse! Dar era prea tarziu. Chinuindu-se zi si noapte in flacarile iadului, se ruga incontinuu:
- Iarta-ma Doamne, am gresit, dar acum m-am lecuit. Nu mai sunt egoist deloc, ajuta-ma Doamne ca m-am schimbat si nu mai am pic de rautate in mine!
In timp ce se ruga el, a aparut deodata un inger, care i-a spus:
- Bucura-te omule! Dumnezeu ti-a ascultat rugaciunea si vrea sa-ti dea o sansa sa vii in rai, dar oare te-ai schimbat cu adevarat ?
- Sigur ca da - zise omul cu nerabdare - sigur ca m-am schimbat!
- Bine! - a mai spus ingerul. Vezi firul care coboara acum spre tine ? Daca te vei urca pe el, vei ajunge in rai si vei scapa de chinurile de aici.
Nespus de bucuros, omul a inceput sa se catare pe firul ce atarna deasupra iadului, numai ca, pe masura ce se urca, a bagat de seama ca firul se subtia din ce in ce mai tare. Cand s-a uitat dedesubt, sa nu-si creada ochilor! Multi pacatosi se atarnasera de firul sau, incercand cu disperare sa scape din flacarile iadului.

- Ce faceti ?! - striga omul speriat. Dati-va imediat jos, o sa se rupa firul si o sa cad iarasi. Dati-va jos, n-auziti ?! - tipa omul cu disperare si incepu sa-i loveasca cu picioarele .
In clipa aceea, firul s-a rupt si au cazut cu totii.
- Of, ingerule, uite ce mi-au facut ceilalti! Spune-i lui Dumnezeu sa-mi trimita alt fir, ca sa scap odata de aici!
- Nu se poate! - i-a raspuns ingerul.
- Cum asa ? Doar n-am nici o vina, firul s-a rupt din cauza lor!
- Ba nu, firul s-a rupt din cauza ta si a invidiei tale. Firul acela era firul credintei si ar fi putut tine si tot iadul daca ai fi avut incredere in cuvantul lui Dumnezeu si daca nu te-ai fi gandit doar la tine!
Ai spus ca te-ai lecuit de egoism si ca acum iti pasa de aproapele tau, dar nu este adevarat. Fiind la fel de pacatos si rau, firul nu te-a tinut; de aceea s-a rupt!

In viata nu va reusi cel rau, cel zgarcit si interesat doar de propria persoana. Poate ca va strange averi, dar in sufletul sau cu ce se va alege ?
Dar cel ce ii ajuta mereu si cu dragoste pe ceilalti, acela strange in inima comori ceresti, devenind om cu adevarat, caci om este doar cel ce traieste pentru oameni."

OM, ce cuvant greu in zilele noastre ...

Buna dimineata!Sa aveti o zi perfecta!
Picatura de suflet!
"La un batran calugar, a venit intr-o zi un tanar pentru a se spovedi si a-i cere sfat. Din vorba in vorba, tanarul ii spuse:
- Parinte, sunt destul de rau. As vrea sa ma schimb, dar nu pot. Imi pierd usor rabdarea. Atunci cand ma enervez, vorbesc urat si multe altele. Am incercat sa ma schimb, dar nu am putut. Totusi, eu sper ca dupa ce voi mai creste, voi putea sa ma schimb, nu-i asa ?
- Nu - i-a raspuns batranul. Vino cu mine!
L-a dus pe tanar in spatele chiliei, unde incepea padurea, si i-a spus:
- Vezi acest vlastar, stii ce este ?
- Da, parinte, un puiet de brad.
- Smulge-l!
Tanarul a scos bradutul imediat. Mergand mai departe, calugarul s-a oprit langa un bradut ceva mai inalt, aproape cat un om.
- Acum, scoate-l pe acesta.
S-a muncit baiatul cu pomisorul acela, dar cu putin efort a reusit pana la urma sa-l scoata. Aratandu-i un brad ceva mai mare, calugarul i-a mai spus:
- Smulge-l acum pe acela.
- Dar e destul de mare, nu pot singur.
- Du-te si mai cheama pe cineva.
Intorcandu-se tanarul cu inca doi flacai, au tras ce-au tras de pom si, cu multa greutate, au reusit, in sfarsit, sa-l scoata.
- Acum scoateti bradul falnic de acolo.
- Parinte, dar acela este un copac mare si batran. Nu am putea niciodata sa-l smulgem din radacini, chiar de-am fi si o suta de oameni.
- Acum vezi, fiule ? Ai inteles ca si relele apucaturi din suflet sunt la fel ? Orice viciu sau orice neputinta pare, la inceput, inofensiva si fara mare importanta, dar , cu timpul, ea prinde radacini, creste si pune stapanire din ce in ce mai mult pe sufletul tau. Cat este inca mica, o poti scoate si singur. Mai tarziu vei avea nevoie de ajutor, dar fereste-te sa lasi raul sa ti se cuibareasca adanc in suflet, caci atunci nimeni nu va mai putea sa ti-l scoata. Nu amana niciodata sa-ti faci curatenie in suflet si in viata, caci mai tarziu, va fi cu mult mai greu.

"Degeaba taiem crengile pacatului in afara noastra, daca in noi raman radacinile care vor creste din nou."

Buna dimineata!Sa aveti o zi minunata!
Picatura de suflet!
"Poveste cu un rege....
Demult, cu sute de ani in urma, a trait un rege puternic si intelept. Intr-o zi, plimbandu-se prin curtea palatului sau, a auzit, dincolo de ziduri, pe cineva care plangea. A dat imediat porunca sa fie deschise portile si a iesit sa vada ce se intamplase. Nu-si putea crede ochilor ... Daca in palatul sau, toti oamenii erau multumiti si aveau de toate, acum vedea, insa, ca la porti erau adunati oameni nevoiasi, ce intindeau mana pentru o bucata de paine. Chiar langa zid, era un copil ce plangea. Cand regele l-a intrebat ce i s-a intamplat, copilul i-a raspuns ca parintii sai sunt bolnavi si el nu are bani nici de hrana si nici de doctorii. In timpul acesta, in jurul regelui s-a strans o multime de oameni nevoiasi, unul mai amarat decat celalalt, fiecare incercand sa-si spuna pasul. Maniat de aceasta situatie pe care sfetnicii i-o ascunsesera, regele s-a intors in palat si i-a chemat pe toti bogatasii la el. Cand acestia s-au adunat in sala tronului, le-a spus:
- Voi sunteti cei mai bogati oameni din regatul meu. Aveti atata avere incat ati putea sa va construiti fiecare cate o casa numai din aur. Dar daca v-ati uita si in jurul vostru, ati vedea ca sunt oameni care mor de foame, care o duc rau, fiindca voi nu va ingrijiti de treburile cetatii. Afara este plin de oameni ce vor sa munceasca pentru o paine, dar voi ii refuzati. Doar de voi insiva depinde ca acesti oameni sa o duca mai bine. Puteti sa ii ajutati si va poruncesc sa o faceti!
Dupa cateva zile, regele a vazut ca nimic nu se schimbase. Chemandu-i iarasi la el pe cei mai bogati dintre supusii sai, le-a spus:
- Vad ca nu aveti suflet! Cum de nu va e mila de cei ce se lupta cu greutatile, zi de zi ?! Daca nu o faceti voi, atunci o s-o fac eu! Iata ce poruncesc: de azi inainte, pentru fiecare sarac mort de foame, in regatul meu, va fi omorat si un bogatas! De maine, ne vom intalni in fiecare seara si, daca aflu ca, peste zi, un om a murit de foame la mine-n cetate, atunci sortii vor decide care dintre voi va fi executat. Pentru ca voi insiva va faceti vinovati de moartea acelui om, caci l-ati fi putut ajuta, dar n-ati facut-o. Ne vedem maine seara!
Se spune ca, de a doua zi, nimeni nu a mai murit de foame in regatul acela!

"Nu invidia gloria celui pacatos, caci nu stii care va fi sfarsitul lui. (...)
Judecata este fara mila pentru cel ce n-a facut mila."

Un surd se afla in vizita la prietenul sau. Cainele acestuia, s-a asezat in fata lui si latra tot timpul. Cand sa plece, surdul se intoarse in usa spre prietenul sau:
-"Cainele tau, nu prea doarme noaptea..."
-"De ce spui asta?"
-"S-a uitat tot timpul la mine si permanent a căscat !

Fiecare dintre noi vedem doar realitatea traita in noi insine. Asta nu inseamana ca trebuie sa impunem si altora aceasta realitate... Poate lor nu li se potriveste. Aceasta intamplare ne duce cu gandul ca nu trebuie niciodata sa incercam sa-i schimbam pe cei din jurul nostru.

Asa e,George!

Ideea ta, Jewe, privind "Picatura de suflet" este atat de utila, incat ma intreb de ce nu-i deschis un subiect separat. Profesorul Pruteanu, avea o emisiune alocata pentru doar cateva minute la TvR1, numita "Doar o vorba sa-ti mai spun..."
Cand am vazut postarile tale, mi-am adus aminte de acea emisiune. (unii, n-au mai avut loc de ea iar mai tarziu, profesorul ne-a parasit, nemai apucand sa ne spuna macar o vorba...!). In cateva randuri, se pot transmite mesaje atat de importante, incat nici nu dam seama ca de multe ori, simplitatea, poate lamuri imensitatea.
Acest lucru, m-a determinat si pe mine sa postez cateva cuvinte "de suflet". Sper ca n-am derajat.

Cum se poate imbogati un concurs, presarand si cateva vorbe de duh...

nu...cu siguranta...:)

Multumesc mult de tot,George!Ma bucur ca aceste picaturi de suflet au ecou,de aceea le si postez.Iti multumesc si tie pentru postare si te asigur ca e o bucurie sa vad ca ai adus cuvinte de suflet!Te astept cu drag oricand si nu numai pe tine,oricine poate posta o povestioara cu talc,o povestioara care sa ajunga la inimile celor care o citesc.Am adunat,de-a lungul timpului,multe astfel de povesti si mi-e tare drag sa le impartasesc cu voi!

Am terminat si cea de-a doua lucrare pentru concurs. Iata:
www.breslo.ro/Product/Colier-REGINA-NOPTII_980634

Asa, Octavia! Felicitari!

Multumesc Gheorghitza!
Si acum pentru privitori (cei care acceseaza pagina cu lucrarea pe care am inscris-o in concurs): Sintiti parfumul florilor?

Foarte frumos,Octavia!Legenda e si frumoasa,si trista,si pune in prim plan-din nou-iubirea neimpartasita...Iar colierul e delicat si gingas,perfect pentru orice seara in care Ea doreste sa fie o Regina!

"Regina noptii
.........................................
Imi mijesc ochii,vad geamul stand largit
Raze calde de soare patrud in dormitor
Chiar și sa le privesc imi pare-obositor!
Am fost vrajit.

Umbra intruchipata in pasare divina
A fost iluzie,din umbre faurita
Ce purta ochi de ființa vrajita:
A Nopții Regina."

O intamplare simpla poate de multe ori sa ne trezeasca. Nu spun asta pentru ca n-am fi treji. Si in predica de pe Munte, Iisus le-a spus Apostolilor sa-si deschida ochii si urechile, nu pentru ca erau orbi sau surzi.

Doi aiuriti, erau intr-un carusel. Cand erau emotiile mai intense, dintr-o data, se uita ulul spre celalalt ca si cum si-ar fi adus aminte, brusc, de ceva:
- Esti cponvins că ăsta era autobusul în care trebuia să urcăm? apucă să zică unul dintre ei.

Sunt momente in viata cand ne trezim brusc la realitate. Privind in urma, ce ziceti, nu-i asa ca de multe ori credeam ca am urcat in autobusul care trebuie si mai apoi sa ne dam seama ca l-am gresit?
Nu mai bine am fi constienti de fiecare pas ce-l facem? Daca intram intr-un magazin, sa ne oprim putin si sa ne intrebam: "Chiar e necesar?" Daca sarim imediat sa ne cumparam ceva, sa ne intrebam "Chiar imi trebuie?"
Inainte de a raspunde rastit cuiva, n-ar trebui sa ne intrebam mai intai, ce am face daca s-ar rasti cineva asa la noi?

Toate suferintele noastre din pacate se datoreaza tocmai faptului ca urcam in autobuse nepotrivite directiei noastre de mers. Dar daca gresim "autobusul" cu un "carusel?" Stramosii nostri aveau o vorba:
- "Gata! A zburat pasarica"
Sau mai din epoca noastra: "S-a dus trenul..."

Toate isi au LOCUL lor si TIMPUL lor. Important este sa fim constienti (treji) sa fim intotdeauna la locul si timpul potrivit.

Multumesc Silvia. Versurile sunt minunate.

Octavia, lucrarea ta, m-a "translatat" in vremea copilariei.
Copil fiind, in fiecatre seara frumoasa de vara, ma intalneam cu copiii de anii mei, fete si baieti. Ne adunam in fiecare sera pe langa o gospodarie unde erau de regula mai multi copii. Abea asteptam sa se insereze, pentru aceste intalniri, deoarece toti ne adunam "roata" in jurul unui bunic (trebuie sa va spun ca nu prea era gospodarie unde sa nu fie vreun bunic iar daca murea vreunul, indiferent din ce familie, la inmormantare, plangeam toti dupa el, ca si cum eram frati cu totii) si ne adunam in jurul lui, deoarece multe legende, povesti, istorioare sau intamplari adevarate, ne povestea, incat ramaneam cu sufletul tras si gura cascata...

Emotionant mesaj ai postat Gheorghitza. Nu stiu ca sa mai scriu. Sincer cat pe ce sa-mi dea lacrimile...

De ce iti spun toate acestea? Deoarece nu era gospodarie care pe langa gradina propriuzisa, sa nu mai fie si o "grădiniţă cu flori". mai mult, intre pomii de la strada (pe marginea şanţului sau pe lângă gardurile de lemn, oamenii puneau flori.)
Ei bine, nu era gospodoraie care sa nu aiba printre flori Eştike si Regina Noptii (nu ma intrebati ce floare este Eştike, ca nu va pot spune dar avea un miros inconfundabil)
Asadar, povestile pe care le ascultam cu sufletul la gura, au ramas inmiresmate si cu parfumul Zanei Noptii. Nu am cum (chiar acum, batran fiind) sa nu imi aduc aminte de acel miros caracteristic Zanei Noptii, atunci cand este vorba de copilarie.

Foarte frumos ai scris si mi-ai raspuns si la intrebare. Iti multumesc.

Vara viitoare, vecinii mei se vor minuna... Am gasit cine sa-mi dea seminte de Zana Noptii si la vremea potrivita, le voi sadi.

Iar lucrarea ta, vine ca o manusa tematicii acestui concurs.

Da,George,ce bine ar fi daca ne-am opri,daca ne-am da noua insine timp pentru a zambi,pentru a cugeta,pentru a face altcuiva o bucurie,timp pentru a spune celor din jurul nostru ca-i iubim...Speranta moare ultima!
Iar povestile bunicilor,ale batranilor in general,sunt comori nepretuite.Din pacate,tot mai putini le apreciaza.Povestile lor de viata sunt pagini de istorie.
Copil fiind,n-am avut norocul sa-i am pe bunici (doi au murit inainte de a ma naste eu,doi erau foarte departe),de aceea pretuiesc fiecare clipa alaturi de socrul meu si de istorisirile lui.

Recunosc ca m-am documentat am incercat pe mai multe materiale, m-am enervat pentru ca nu mi-a iesit din prima...si am luat-o de la inceput. De cate ori nu va spun.

Trebuie sa iti spun insa un lucru. Un concurs, oricat de bine ar fi organizat, nu va multumi nicio data pe toata lumea. Traim vremuri tulburi si agitate incat simtamintele, fiorii trairilor sufletesti s-au cam estompat. Nu stim cum vor reactiona breslasii la vot dar, vreau sa ai certitudinea ca cel putin cuiva i-a placut lucrarea.
In Decembrie 1883, Eminescu ne lasa o superba poezie (Glossa) din care reproduc ultima strofa:

" Tu ramai la toate rece
De te-ndeamna, de te cheama;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te intreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si nnoua toate,
Vremea trece, vremea vine"

Iti multumesc inca o data Gheorghitza. De fapt tu esti un admirator al lucrarilor mele. Trebuie sa mentionez ca debutul meu pe forumul Breslo s-a realizat acum un an. De ce vorbesc despre asta? Pentru ca imi aduc aminte cu placere de asta. La momentul respectiv cineva a comentat foarte frumos lucrarea mea de debut. Am fost emotionata si rememorez cu placere acel moment. A fost cel mai important premiu pe care puteam sa-l obtin. Am sensibilizat cu lucrarea mea inscrisa in concurs pe cineva care s-a exprimat si acel cineva esti tu Gheorghitza.

Din acel moment mi-a propus sa creez bijuterii purtabile, sa aduc in concursuri lucrari executate din matariale de foarte buna calitate, m-au ambitionat cuvintele tale Gheroghitza.
Asa ca dragi breslasi care aveti mai multa experienta nu ezitati sa comentati atunci cand ceva (o lucrare) va atrage atentia. Apreciez ca este cel mai important premiu pe care il poate primi un concurent.

Printre obiectivele importante ale concursului ANOTIMPURI a fost si stimularea, promovarea lucrarilor de debut. Se poate obderva ca permanent au existat premii destul de importante pentru debutanti. Un lucru este insa cert. Multi debutanti au confirmat si au etalat lucrari deosebite ulterior si la alte concursuri.
In cazul tau, ai deja asa zisa "semnatura" handmade. Este, daca vrei, cea mai mare rasplata, atunci cand din zeci de lucrari, altcineva, poate recunoaste o lucrare a unui artist si daca nu ii este prezentat autorul.

Buna seara, doresc sa particip la Concurs, cu o piesa pe care intai am gandit-o ca titlu, "din gradina" si care, zic eu se potriveste tematicii. Doua vorbe vreau sa mai adaug : felicitari organizatorilor pentru ca "ne tin in priza" cu aceste concursuri si pentru mine sunt de bun augur, pentru la fiecare participare de "anotimpuri", produsul participant s-a vandut !www.breslo.ro/Product/DIN-GRADINA--BRATARA-participa-la-concurs-pe-Forum-VARA_981400

Buna dimineata!Sa aveti o saptamana rodnica si placuta!

Mirela,e frumoasa foc bratara si sper sa se vanda si ea,si colierul asortat,ambele sunt perfecte pentru o tinuta care sa imbine eleganta cu veselia,delicatetea cu coloritul viu si frumusetea cu unicitatea produselor.
Sper ca si de aceasta data sa-ti poarte noroc concursul si sa le vinzi rapid.

"Frunza cand moare
Se face floare.
Au adunat luna si lumina
Pomii in gradina
Si scutura soare.
......................."
Tudor Arghezi

Sa incepem saptamana si cu o "Picatura de suflet!"
"Poveste cu un vis...
Intr-un oras, traia odata un om tare zgarcit. Toata viata n-a facut altceva decat sa stranga si sa stranga tot mai multa avere. Niciodata nu i-a fost mila de cineva sarman. Nu dadea ceva de pomana, nici in ruptul capului. O singura data, intr-o duminica, trecand prin fata unei biserici, i-a aruncat unui cersetor doi banuti. In rest, toata viata lui nu a dat nimic. Cand preotul il intalnea si il apostrofa, el raspundea mereu:
- Parinte, in lumea asta totul poate fi cumparat. Cu siguranta ca si in lumea cealalta este la fel. Cu cate bogatii am strans eu, nu se poate sa nu ajung in rai!
Oricate sfaturi i-ar fi dat preotul, el nu vroia sa asculte. Azi asa, maine asa, pana cand, intr-o noapte, a avut un vis ingrozitor. Se facea ca murise si ajunsese la poarta Raiului, cand, la intrare, Sfantul Petru l-a intrebat:
- Bine, omule, ce-i cu tine aici ?
- Sfinte Petre, as vrea si eu sa intru in rai.
- Da' crezi tu ca poti ?
- Sfinte Petre, daca trebuie, eu platesc. Am comori nenumarate ...
- Pai de ce n-ai spus asa, omule, daca ai comori stranse nu-i nici o problema. Ia sa vedem cata avere ai la tine.
N-a mai putut omul de bucurie cand a auzit ca poate plati. Doar toata viata nu facuse altceva decat sa stranga si sa stranga. A inceput sa se scotoceasca prin toate buzunarele, dar, sa vezi si sa nu crezi, nu mai gasea nici un ban. Vazandu-l atat de incurcat, Sfantul Petru i-a spus:
- Mai cauta, mai cauta, poate vei gasi totusi ceva!
Si, intr-adevar, omul a gasit pe fundul unui buzunar doi banuti.
- Aoleu, dar de ce n-am decat atat ?! Pe pamant aveam de mii de ori mai multi. Aici de ce am ajuns doar cu doi banuti ?
- E, omule, i-a raspuns Sfantul Petru, cand ajungi aici ai doar ceea ce ai daruit in viata!Acestea sunt comorile pe care fiecare le strange in cer. Cu ele poti, intr-adevar, sa intri in rai, dar crezi ca doi banuti sunt de ajuns ?! In toata viata, n-ai daruit decat acesti bani unui sarman om ce astepta ajutorul tau in poarta unei biserici. Daca, in timpul vietii, ai fi strans mai multe comori ceresti, poate ai fi intrat in Rai, dar asa ...
Tocmai in acea clipa, omul nostru s-a trezit din vis, speriat tot. Din acea zi, nu a mai fost la fel. Din acea zi, a cautat sa adune comori doar in cer. Erau atatia saraci ce aveau nevoie de ajutorul sau ...!"

O saptamana luminata si plina de inspiratie!

Lucrare a-2a
www.breslo.ro/Product/Etno-Style_982090

Bună seara,
Mă înscriu şi eu în concurs cu un colier (www.breslo.ro/Product/Colier-din-coral-si-ceramica_982128).

Ce explozie de culoare,de bucurie,de cald si rece!Si are si motive traditionale,imbina tot ce e cerut de acest concurs!Felicitari,Marcela!

"Arta-dar adevarata arta-este tarmuita in granitele etnice ale unui popor si este unica granita a sufletului unui popor!"(Barbu Stefanescu Delavrancea)

LilianaMurariu,mesajul tau va fi vizibil in cca 24 de ore,deoarece e prima data (sunt sigura) cand scrii pe forum!Sa nu te sperii,nici sa nu te nelinistesti,va fi vizibil in curand!Pana atunci,bun-venit atat pe forum cat si in concursurile noastre!

Buna dimineata :) Silvia, astazi as dori sa aduc eu "Picatura de suflet".

DARUL

Se povesteste că un tânăr, singur la părinti, urma să-și încheie cu brio studiile academice. De luni de zile admirase o mașină expusă în vitrina unui magazin auto. Știa că tatăl lui își poate permite să cumpere o astfel de mașină, așa că și-a exprimat dorința să o primească în dar, la absolvire. Ziua mult așteptată se apropia, însă fără ca tânărul să poată depista vreun semn că mașina mult visată va intra în posesia sa.

O ușoară dezamăgire începuse să i se cuibărească în inimă. În seara dinaintea festivității de absolvire, tatăl și-a chemat fiul în birou. L-a felicitat pentru anii de studiu și i-a spus cât de mândru este de el si cât de mult îl iubește. Apoi i-a întins o cutie frumos împachetată, rostind emoționat:

- Felicitări, fiule!

Fiul a deschis cutia, sperând că va găsi în ea cheile mașinii. Însă în cutie se afla o biblie scumpă, îmbrăcată în piele, cu numele lui scris în litere aurite pe copertă. Dezamăgirea i s-a transformat în mânie.

- Cu banii pe care îi ai, tu îmi dai ca dar la absolvire, o Biblie?

Trântind Biblia pe biroul tatălui, tânărul a iesit furios din cameră, părăsind definitiv casa tatălui său. Anii au trecut. Tânărul de odinioară avea de-acum o afacere prosperă și o familie frumoasă. Într-un târziu, și-a dat seama că vremea nu stă în loc și a hotărât să-și viziteze tatăl, pe care nu-l mai văzuse din ajunul absolvirii facultății. Însă, înainte ca să poată pleca la drum, o telegramă fulger îl anunță că tatăl lui a decedat și că toată averea i-a rămas lui, ca singur moștenitor.

Ajuns din nou acasă după ani de zile, inima i-a fost copleșită de tristețe și regrete. A intrat în biroul tatălui său. La un capăt al mesei grele din lemn de stejar se afla Biblia pe care o primise în ajunul absolvirii – în aceeași poziție în care o lăsase el înainte de a părăsi casa părintească. Cu ochii împăienjeniti de lacrimi, fiul a luat-o, a deschis-o și a început să citească în ea. La un moment dat, întorcând încă o filă, un plic alb a fluturat la podea. S-a aplecat să ridice plicul, pe care se afla adresa magazinului auto de unde sperase cu ani în urmă să primească masina mult visată. În plic, un contract de vânzare, datat în ziua absolvirii. ACHITAT- scria în litere mari peste termenii contractului. Mașina îl aștepta de ani de zile, în garaj.


De câte ori nu ați trecut cu vederea ce este mai FRUMOS în viață, doar pentru că nu este “împachetat” așa cum v-ați așteptat?

De câte ori nu ați respins cartea BINELUI, doar pentru că avea coperțile urâte?

De câte ori nu ați lăsat IUBIREA să trecă pe lângă voi, doar pentru că nu arăta așa cum v-ați dori?

mi s-a facut pielea de gaina... frumos soso! :)

m-am intors de data aceasta cu o bratara dedicata iubirii indelungate (si nu doar de-o vara...)

www.breslo.ro/Product/Bratara-Passionate_982471

Sorina,ca de obicei,suntem gand la gand...Sunt doar cateva zile de cand am postat aceasta picatura de suflet pe o pagina facebook ,fiindca o ador!Si,ori de cate ori am ocazia,o postez fiindca e plina de adanci intelesuri...Si,ma crezi sau nu,cum azi am fost plecata toata ziua,imi programasem s-o postez maine aici:))Ca de obicei,gandim la fel!

Pot sa dau un LIKE ? :))
Te invit la un ceai in noul topic "Five o'clock", impreuna cu fetele care au poposit in concursul Vara :)

Iar tu,Ale,tot ca de obicei,vii cu creatiile tale care aduc fericire prin tot ce contin:forme,culori,tehnica,intregul ca atare!E o vara rosie acolo,in creatia ta,si e bine,fiindca e culoarea iubirii,a pasiunii...
Bratara ta ma face sa ma gandesc la un tango pasional si pasionat!

Abia am sosit acasa,asa ca nu refuz un ceai nicidecum,mai ales ca ceaiul e preferatul meu!Vizitez ceainaria indata!Sa fie cu noroc si commenturi multe!

Buna seara ! Nu rezist ispitei de a pune a doua piesa in concurs, un colier lucrat cu gandul la o noapte de vara la malul marii, oricare mare ar fi ea !
www.breslo.ro/Product/NOAPTE-DE-VARA-LA-MALUL-MARII--Colier-participa-la-Concurs-pe-Forum-Vara-romaneasca_983069

Buna seara,Mirela,dupa o zi...O noapte la malul marii nu poate fi decat frumoasa,romantica,in culori care mangaie ochiul si sufletul,asadar nici colierul tau nu poate fi altfel!
Ma bucur si-ti multumesc ca n-ai rezistat tentatiei si l-ai adus in concurs!