Nicole, si tu m-ai ajutat la "greu"... dar curiozitatea mea a fost atat de mare incat am cautat ceva mai acatarii. Sper ca Lenke este multumita de filmulet.

Multumesc :) Cu razele unui soare de toamna la fereastra am si lucrat-o :) Toate creatiile inscrise, sunt minunate! Felicitari fetelor!

Bookgirl minunata rochie. Bravo.

Inscriu a doua lucrare in concurs, inspirata de plimbarile in parc ale copilariei in care adoram sa colectionez fructele toamnei "ghindele".

www.breslo.ro/Product/Balerini-crosetati-Ghinde_1039590

Alexida balerinii tai arata din ce in ce mai bine... foarte frumoasa combinatia de culori.

www.breslo.ro/Product/esarfa-cri-cri-cri--toamna-gri_1040085

Eleganta si distinctie, simplitate si originalitate... superba combinatia. Felicitari!

Originala si inspirata creatie Onitzy!
Cri, cri, cri...

www.breslo.ro/blog/point-of-fashion-winter-in-pastels


ma scutesc un pic de 'munca' va dau de citit ce scriu bine si frumos..altii...apropo..pe ea: "eliza" noastra ar trebui sa o intrebati de nu jurizeaza...e cu studii in domeniu...si pe bohemiansim...merge si la bijuterii!.....

...cititi cititi...nu va promit promit, dar voi incerca sa fabric si eu un almanah pe anul-sfarsit de an- inceput de 2014....dar ddesigur filtrat din perspectiva mea.

oricum..eu zic ca adevaratii artisti nu se pot supune nici unui trend...se intampla desigur de cele mai multe ori sa ne si incadram, fara sa ne dam seama...si asa e cel mai bine.
pup si spor la treaba

Multumesc Lenke! Acum nu stiu cui sa ofer premiul promis la inceputul concursului. Tie sau Elizei?

Un articol foarte bun... dar ce ma pricep eu? Sa lasam adevaratii artisti sa hotarasca!

POVESTEA IEI

PREISTORIE
Camesoaia larga si groasa, din canepa aspra, aruncata chiar inaintea ivirii zorilor, pe trupul gol, de catre femeia pusa pe treaba nu cred sa fi fost prea mangaietoare. Buna de trezit insa ... Si buna, legata la brau cu o sfoara sa nu-ti impiedice forfoteala prin ograda, sau munca la camp.
TUNICAE LINEAE ii zicea latinul, fara ca femeia sa stie. Unii spun ca s-ar putea zari modelul chiar pe Colomna de la Roma, dar si in bazoreliefurile monumentului de la Adamclisi, precum si in Cronica pictata de la Viena (1330). Mai sunt desene pe pereti si la biserica din Stei Sangiorgiu - Hunedoara (1409), ori Rabita - Oltenia (1417).

Rost nu mai are sa cautam in adanc. E lesne de imaginat insa, cum dorindu-si sa-i placa si mai mult barbatului si tragand cu ochiul la oalele pe care acesta le mestesugea, Muierii de la Cucuteni i-a venit ideea sa puna si pe haina ei niste semne. Aducatoare de noroc si priviri galese ;)
Dar unu-i straiul de fata, aprins si imbujorat si altul cel de nevasta la casa ei !!! Semnele te-ar putea pazi insa, de cele rele si deochi - probabil o fi gandit primul "designer" al unei viitoare ii.

Asa zic specialistii de la Muzeul Taranului Roman - ca acolo ar fi radacinile piesei vestimentare, cu care neamul nostru s-a aratat lumii - IA - in civilizatia Cucuteni. Daca or fi semanat vaselor, atunci toalele acelea isi vor fi facut treaba, fiind de o rara noblete si eleganta, in simplitatea lor cuceritoare ...

Cand firele s-au mai subtiat (in, bumbac, borangic), camesile au devenit mai molatice, mai sagalnic lipite de trup si mai transparente, mai ales la o ploaie ... Ademenitor s-a dovedit si snurul vesnic dezlegat al incretiturii de la gat, lasand larga si binevoitoare rascroiala partii din fata.

Si cum zilele iernii petrecute la gura sobei sunt lungi si tihnite, fetele de prin partile astea au inceput sa intocmeasca adevarate harti magice (altite, contururi, chenare, rauri) pe manecile si pe pieptii acestor straie, menite a fi din ce in ce mai pretioase si purate in zilele de mare sarbatoare, ca un trofeu.

Imensa varietate a modelelor inspirate din geografia locului si traditia spirituala, din natura si din credinte, tot specialistii o pun pe seama orgoliului fiecarei femei de a realiza o creatie proprie, distincta, greu imitabila. Desi croiala e cam aceeasi, motivele broderiilor difera de la o zona la alta, iar cand decoratiile au putut fi imbogatite cu dantele, margele si paiete, piesele unicat s-au inmultit in spatiul aceleiasi comunitati satesti, relativ mici, nenumarate piese diferite, surprinzatoare, abundand in inovatii tehnice si artistice.

Foarte interesanta povestea iei!

Traversand atatea secole in acelasi tipar - un dreptunghi incretit la gat, cu doua maneci largi, incretite la cot sau in partea de jos la incheietura mainii, cu o uimitoare bogatie a repertoriului decorativ, inclusiv coloristic, aceasta bluza taraneasca, specifica Balcanilor si Carpatilor a capatat valente identitare pentru romani, mai ales dupa Unirea Principatelor si apoi consolidarea statului national. Descoperirea in sec. XX, de catre Occident si cu ajutorul unor promotori, a acestui fermecator element de port popular a condus la universalizarea lui, asa cum s-a intamplat cu poncho-ul peruan sau kimono-ul japonez.

Povestea va continua maine seara ;)

bine scris soso! multumim1

Florina...nu mie..nu mie..:0000) "elizei"...adica Laviniei Voican-dupa nume .
doar mi-e mi-e "Eliza:...dar magazinul cred ca are mai multa legatura cu Chapms Elysees...dar poate ma insel..
.deci Lavinia a scris...ea ar trebui sa primeasca premiul nu?..il cedez...dar daca vin si eu cu ceva bunj..facem concurs :))))))
glumeam!..oricum am primit deja de la tine prea multe !

na, noapte buna fete si baieti!

Fetelor, ce harnicute ati fost!

Deja sunt trei concurente pentru premiul oferit celei care va aduce cele mai HOT si proaspete informatii referitoare la tendinte si moda.

Trei si cu mine patru :)

Continuam cu iile :)

TIPURI DE IE

- Cu ALTITA - in Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, zona Branului, Covasnei. Se caracterizeaza prin prezenta unor zone ornamentate : guler, piept si maneca.
- Cu TABLIE - specific regiunii Hunedoarei, in zona Padurenilor, in imprejurimile Aradului.
- Cu UMAR - intalnita in sudul Transilvaniei, zona Sibiului si Fagarasului.
- Cu LANCEZ - prezenta in sudul si estul Transilvaniei, in Valea Bistritei, partea nordica a zonei Neamt si in Bucovina. Este de fapt o camasa cu volan.
- Cu CHIEPT - pe intreaga zona a incretiturii pieptului apare o bogata ornamentatie geometrica - Valea Ariesului.
- Cu PLATCA - se intalneste in Maramures si Bihor; ornamentul de pe umar este din "cratele", ca niste faguri.

IA romaneasca are ceva majestuos, ceva regesc. Si in acelasi timp - ceva MISTERIOS. E ca un spectacol in care astepti cu sufletul la gura, deznodamantul din ultimul act ...
Transparenta sau mai plina ca tesatura, vaporoasa sau grea de dantele si volane cum e cea din Maramures, ea acopera ori dezveleste, in miscare, partea cea mai placuta privirii din trupul femeii.
Broderiile, cand doar sugerate, ca niste atingeri delicate de libelula, cand dense si stufoase ca un roman in desfasurare tes in jurul purtatoarei fel si fel de povesti. In plus e una din emblemele remarcabile ale unui mod de viata traditional, oricand usor de adaptat exigentelor contemporaneitatii.
Constienti de asta, mai ales in plina globalizare sunt cei tineri, gata sa o reevalueze si sa o adopte, mai nou in spatiul urban.

O LEGENDA

Oamenii spun si au asezat povestea in versuri simple, ca odinioara, cu prilejul unei expeditii la nord de Dunare, Sultanul Mahmud a zarit o tanara neasemuit de frumoasa stand pe malul apei. Era imbracata cu o ie care stralucea in razele soarelui si lui i-a parut a fi o fiinta nepamanteana. Dorinta de a o avea fu indata de nestapanit. In preajma insa se ivi mama fetei care rezista tuturor rugamintilor, ofertelor si apoi amenintarilor Sultanului. Iritat si incitat barbatul se apropie de fata hotarat sa o rapeasca pentru haremul sau.
"decat roaba turcilor, buna hrana pestilor !" - spuse fata si se arunca in apele involburate. Curand acestea scoasera la mal IA fetei pe care Sultanul o ridica si o flutura in vant semn al unui triumf tragic, dureros ... iar copiii din partea locului alergau dupa el si strigau revendicativ : Mahmud - ia ! MAHMUD - IA !"
Si asa s-a nascut numele asezarii cu pricina din Delta - Mahmudia.

www.breslo.ro/Product/guler-toamna_1042154

Guler/gluga/poncho de toamna

Onitzy, inca o creatie de bun gust. Talentul si creativiatea ta nativa plus studiile in domeniu stralucesc. Iti doresc mult succes in drumul atat de anevoios al artistilor designeri de moda.

Sorina, deocamdata esti pe primul loc, pe al doilea e Eliza si locul trei asteapta inca...

Iti multumesc pentru ajutor.

IA noastra romanesca a fost admirata intotdeauna. Personal am purtat-o de cate ori am avut ocazia, mai ales pe meleaguri straine.

Florina, mai am de scris :))

Continuam poveste IEI

OGLINZI
Maltezul AMADEO PRETIOSI (1816 - 1882), in calatoriile sale prin Romania nu avea cum sa nu observe si sa imortalizeze in desenele pe care le-a facut, aceasta componenta a costumului popular, de o remarcabila feminitate. Totusi detalii foarte expresive de pe o ie apar mai inainte intr-un tablou cu semnificatii alegorice.
La Muzeul National de Arta puteti admira panza lui DANIEL ROSENTHAL (1820 - 1851) intitulata :Romania rovolutionara" (1850). Tara, in plina lupta de eliberare e reprezentata de o bruneta (modelul a fost Maria Rosetti) care tine strans intr-o mana steagul si in alta un pumnal. Ia cu broderii de culoare rosie e ampla si plina de vibratii. Portretul e menit sa inflacareze si sa starneasca sentimente patriotice. Ceea ce se si intampla, mai ales daca stim ca pictorul, un an mai tarziu, la 31 de ani va fi arestat, torturat si ucis pentru convingerile si activitatile sale revolutionare.

"Unirea Principatelor" a lui THEODOR AMAN (1831 - 1891) este tot o alegorie, cele doua femei purtand splendide ii traditionale, fiind intruchipari ale Moldovei si Tarii Romanesti.

NICOLAE GRIGORESCU (1838 - 1907) a pictat si el multe taranci in port traditional. Cea cu colier albastru ("Taranca din Muscel") transmite aceeasi emotie ca "Fata cu cercel de perla" a lui VERMEER. Ia ei e bogat ornamentata. Arnicii sunt executati cu fir gros, rosu. La fel si la "Taranca torcand", unde detaliile sunt sugerate cu maiestrie si delicatete. Seninatatea personajului vorbeste de o siguranta de sine care vine si din constiinta frumusetii costumului pe care il poarta.

Multumesc florina

HENRY MATISSE (1869 - 1954) a fost prieten cu Teodor Pallady si de aici subiectul "La blouse roumaine" prezent in schite, desene si o tema celebra : "Visul". Un alt mod de reprezentare a iei. Mai energic, mai abstract, dar la fel de impregnat de admiratie.

Fotografiile, cum sunt cele ale lui ROMULUS VUIA (1887 - 1963) din 1933 au desigur mult mai mult realism, iar chipurile nu mai pot fi idealizate. Iile interbelice au o oarecare frustete, dar nu mai putina savoare. Valoarea lor de document e inestimabila.

Continuarea maine seara :)

www.breslo.ro/Product/Gulerglugaponcho-gri_1042705

Guler gluga poncho gri-inspirat de zilele mohorate de toamna, in care culorile ruginii ale sale, sunt acaparate de monotonia gri a vantului frigului sau al ploii.

Sorina, esti o flacara ce arde...si dogoreste de dragoste pentru frumos si oameni... multumesc... multumim...

Multumim Onitzy! Precis nu ne va fi frig cu gulerele atat de generoase si in culori trendy pe care ni le-ai oferit cu drag.

REGINA

Coplesitoarea diversitate a modelelor de ie acceptate, asimilate, pastrate si purtate in diferite ocazii, chiar daca e oarecum derutanta, da posibilitatea fiecaruia sa se exprime. Culorile, ornamentele, calitatea tesaturilor si a firelor utilizate, cantitatea de smerenie sau trufie, semne si simboluri integrate in compozitie si desigur ATITUDINEA cu care este purtata o ie spune totul despre detinatoarea ei. Oricum ar fi, IA conserva parfumul arhaic, se adapteaza la varsta, situatie, ceremonial, epoca si este un cumul de mestesug, pricepere, originalitate, inspiratie, creativitate.
Cercetatorii in etnografie sustin ca IA tezaurizeaza ceva din spiritul profund al natiei si ca este pana la urma expresia unui fel de a fi specific romanesc, mioritic.

Acestea trebuie sa le fi inteles, curand dupa sosirea ei in tara, MARIA Alexandra Victoria de Saxa - Coburg - Gotha (1875 - 1938), ulterior Regina Romaniei, devreme ce imediat a dorit sa vada, sa probeze si apoi sa poarte la ceremonii oficiale, dar si in viata privata, costumul popular romanesc. Regina ELISABETA, soacra ei avea deja acest obicei, obligand si pe doamnele din suita sa il adopte.
Pictorul american George Healy a infatisat-o intr-un portret in costumul national de Muscel. Exemplul sau a fost urmat deci de regina MARIA si de principesele Elisabeta, Maria si Ileana, dar si de majoritatea doamnelor din inalta societate romaneasca. Multe instantanee fotografice stau marturie ca regina Maria avea o colectie impresionanta de piese de port din toate regiunile tarii si ca unele fusesera comandate special pentru ea, avand destule stilizari sau adaosuri "regale". Acest lucru a starnit probabil curiozitatea strainilor, dar si apetitul doamnelor de la curte de a purta si ele asa ceva chiar, sau mai ales cand se aflau in afara tarii.
Colectia de costume a Adinei Nanu vorbeste pe larg despre "hainele taranesti ale doamnelor de la oras", in perioada interbelica, Adina Nanu fiind si autoarea unor interesante cercetari privind influentele portului popular asupra vestimentatiei urbane.
Initial, Maria trebuie sa fi fost incantata de potentialul estetic al maramei traditionale, din borangic. Din aceasta se putea realiza o constructie care impodobea capul ca un nimb. Repede si usor s-a lasat apoi cucerita de frumosetea bluzelor taranesti pe care le insotea gratios de un sirag de perle, recunoscandu-le si subliniindu-le astfel valoarea. Turneul din SUA i-a dat prilejul de a arata si celor de peste ocean pitorescul straielor sale.

"Viata mea a fost intensa si plina, experientele mele, diverse si cu siguranta deloc serbede, chiar daca lumina si umbra s-au jucat mereu cu ea. A fost viata unei femei care n-a uitat niciodata ca era femeie, desi de multe ori a jucat rol de barbat." ("Povestea vietii mele" - Regina Maria a Romaniei)

Dupa razboi IA si costumul popular au devenit uniforma "reginelor" cantecului popular, titlul potrivindu-se cu adevarat Mariei Tanase (1913 - 1963).
"In peregrinarile mele prin tara, caut si ascult cu atentie si rabdare cantecele taranilor. Incerc apoi sa patrund bine muzica, ritmul si sensul cuvintelor, mai cu seama sensul cuvintelor.
Aflu obiceiurile de prin partea locului, portul si apoi procesul este foarte complicat. Se bazeaza pe observatie, pe concentrare, pe o munca migaloasa si perseverenta. Nu le interpretez imediat cantecele mele, cantecele culese. Le las mai intai sa-mi rasune in inima si mult mai tarziu le transmit oamenilor".
(interviu Maria Tanase)

M-a inspirat postarea Sorinei si iata uniforma "reginei" cantecului popular, intr-o alta interpretare...;)
Ma prind din nou in hora concurs(urilor) toamnei, "mai aici si mai colea", cu acest produs: www.breslo.ro/Product/Dumitra_1044087

Mihaela,

Dumitra arata superb in costumul popular. O croiala foarte simpla, dar cu atat mai distinsa a rochitei, plus cizmele rosii... foarte inspirata tinuta. Multumesc!

Alberta Ferretti ne propune pentru anul viitor (S/S 2014) ce credeti? Ia sa vedem daca nu mi se pare numai mie... o colectie inspirata din portul national... oare sa fie al nostru?

http://www.youtube.com/watch?v=qwvbJofOtI0

Tinind cont si de muzica de la inceput cantata la nai, cred ca nu ma insel.

Florina, multumesc pentru introducerea in ceea ce urma sa scriu despre IE - si cu asta sa si inchei "POVESTEA IEI" :)

TRADITIONALISM
MODERNISM
POSTMODERNISM

Nationalismul socialist promovat de Ceusescu a vazut in costumul popular un bun vehicol de comunicare si reprezentare. Intoarcerea la traditii parea sa fie o declaratie de independenta. Asa ca in anii '60 - '70 - '80 am asistat la o adevarata explozie a creatiei artizanale si a productiei de gen in ateliere mestesugaresti cum a fost cel de la BREAZA (jud. Prahova), inclusiv a reinterpretarilor, stilizarilor si modernizarilor legate de elementul folcloric din costumul traditional. Produsele de export ROMARTIZANA au fost un exemplu.
Pe masura ce piesele vechi, autentice, erau retrase in cufere uitate, odata cu orasenizarea spatiului rural, o noua generatie de haine taranesti de opereta umplea scenele si platourile de televiziune, in euforia unei noi CANTARI A ROMANIEI.
Fascinati de nylon si poliester, satenii pareau amenintati de pierderea a ceea ce aveau mai de pret. Din fericire dezastrul nu a fost total si multe din comori au inceput a fi redescoperite de noi si de altii, inca din anii '80.

IA este, pana la urma, o necesara si - din cand in cand - stimulatoare CAUTARE A RADACINILOR pe drumul definirii propriei identitati, dar si o MODA cu o apasata componenta ETNO, apreciata mai ales de straini. Dar si o FRONDA ...

Occidentul a ajuns la IE descoperind in cadrul stilului de viata HIPPIE valentele plastice si functionale ale acestui model (exotic pentru ei) de bluza foarte sexy. Mai intai de toate suedezele si cehoaicele venite pe plaja la Mamaia au imbracat-o si au luat-o acasa.
Apoi vedete ca France Gall, Jane Birkin, Agneta Faltskog (ABBA) si chiar Brigitte Bardot sau Jane Fonda au introdus-o in repertoriul vestimentar.
Am vazut-o si in filme : Kirstin Dunst in "All Good Things", Katle Holmes in "The ice storm", Liv Taylor in "Robot and Frank", Ioana Craciunescu in "ion - Blestemul pamantului, blestemul iubirii", Manuela Harabor in "Padureanca".

Manuela Harabor - "Padureanca" 1987
http://www.youtube.com/watch?v=ITLMznbj7gI

KENZO nu a ajuns in Romani, dar a fost inspirat intr-o colectie, de desenele unui colaborator, facute in zona Sibiului.
Cand YVES sAINT LAURENT a descoperit intr-o expozitie retrospectiva, tablourile lui Matisse, a fost "coup de foudre". Colectia lui din 1981 scotea la rampa modele identice cu pictura, precum si alte variante stilizate, produse pentru tinute de seara in combinatie cu ample fuste lungi, de catifea.
Acum este randul lui TOM FORD sa se entuziasmeze in legatura cu IA romaneasca si VOGUE o pune pe coperta pe Adele intr-o varianta de ie alb negru, care aminteste de sobrietatea tinutelor din Marginimea Sibiului, ori Tara Fagarasului.

La noi, de multi ani, ADRIAN OLARU pledeaza pentru valorificarea patrimoniului national la propriu, coland pe cretiile sale fragmente autentice decupate din ii vechi.
In fine, initiativa unui grup bine inspirat a condus la stabilirea unei zile dedicate iei romanesti pe 24 iunie, de sarbatoarea SANZIENELOR. semn ca exista continuitate, permanenta si sentiment de apartenenta la o civilizatie straveche.

"Orice om din popor care incresteaza stalpul casei sale, povesteste un basm, sau imbraca costumul sau frumos impodobit atinge prin aceste actiuni fiinta colectiva a neamului sau, comunicand cu ceea ce reprezinta ea ca absolut in timp si spatiu" - Tudor Vianu.

IA romaneasca are finete, gratie, suplete, farmec si o bogata incarcatura spirituala. E ca o SIMFONIE !

Am incheiat "Povestea IEI". Sper sa fie de folos :)
La Mielena a prins ;)

Multumesc si eu Sorina! Ne-ai adus informatii pretioase si "In ton cu moda". Era si pacat ca asemenea Simfoniii de culoare si maiestrie sa nu fie apreciate de iubitorii de frumos de pretutindeni. Macar portul nu ne poate fi furat... precum aurul din Apuseni si cate si mai cate...

Cu mare drag, Florina :)

Informatiile au fost preluate din carticica "Povestea IEI istorisita de Doina Berchina" - aparuta la editura PAIDEIA - Editie speciala, numarul 000031 (editie limitata).

Ca la Breaza
http://www.youtube.com/watch?v=uJYRm0F_nqI

Multumim, Soso!

Cu mare drag ofer si un premiu (castigatoarea va fi aleasa de Florina la sfarsitul concursului) :

www.breslo.ro/Product/Premiu-Concurs-Toamna---sectiunea-MODA_1045889

Ce frumos...