Sunt concentrate, pe vasele de lut, sub o aparenta simplitate, nenumarate IPOSTAZE ALE VIETII, pe care olarul, cel de acum sau cel care a trudit deasupra rotilor, unde lutul a prins forma si viata, cu mii de ani in urma, le-a sublimat in forme stilizate la maximum, expresie a unui RAFINAMENT DESAVARSIT.

ne prezinti lucruri frumoase si unele nestiute...multumim Sosolica...:)

Le descoperim impreuna :)

www.breslo.ro/Product/Vesta-Verde-Concurs-PRIMAVARA-MODA_906405

a doua lucrare

Carmen, pentru vestuta ta verde de PRIMAVARA :

Cuvinte verzi
Ioana Voicila

Din mierea gândului aştept
cuvinte verzi zâmbind în soare,
cuvinte -pete de culuoare
pe griul vieţii imperfect,
cuvinte verzi cu spicul drept.

multumesc...,,eu si verdele"...:)

Inspirată de frumuseţea magnoliilor înflorite am lucrat o pereche de cercei pe care îi ofer cu drag unei participante la alegerea gazdei:
www.breslo.ro/Product/Cercei-Magnolia---Premiu-pentru-Concursul-Primvara-legende-i-tradiii-romneti_906599.

Gaby, iti multumim pentru generozitatea ta !!! Delicati si romantici cercelusii oferiti de tine :*)
Primeste si din partea mea o dedicatie :
http://www.youtube.com/watch?v=mJcai8PufOA

Frumooos... Tocmai m-am intors de la plimbare si am urmarit filmuletul cu nasul intr-un buchet pufos de papadii cu niste corole uriase, culese de fetele mele si "pasate" dupa ce s-au plictisit, si am zambit cand am ajuns la versurile despre ele :). Multumesc si eu, Sorina draga!

Ma batea si pe mine un gand sa fac o coronita cu papadii :)

Acum am vazut premiile pentru debut si....ma oftic ca nu mai sunt debutanta :)))!

buna vijelica...

Cattie, poate da cu rest si s-o mai gasi vreun premiu din acela ratacit :)))

Duminica vom avea o alta mare sarbatoare a primaverii : FLORIILE.

Obiceiri de Florii - ramurile de salcie

In ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica, pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Ele sunt sfintite si puse la icoane. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodeasca. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. De aceea, nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca acestia sa nu ramana fara rod.

In ziua de Florii, stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite, ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina.

In unele sate, matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. Insa, ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.

Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriti de diferite boli. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie, cand veneau de la biserica. Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti.

Si o poezie foarte frumoasa a lui Vasile Alecsandri despre aceasta sarbatoare :

Floriile

Iata zile-ncalzitoare
Dupa aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.

Primavara-ncantatoare
Scoate iarba pe campii,
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.

Lumea-i toata-n sarbatoare,
Ceru-i plin de ciocarlii.
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.
Pacat, zau, de cine moare
Si ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.
Copilita, nu vrei oare,
Nu vrei cu mine sa vii,
Cand Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii?
Sa culegem la racoare
Viorele albastrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii.
Eu ti-oi da de orice floare
Mii de sarutari si mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zambitoare,
Te-i face ca te manii
Hai! Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii.

frumoasa...

Cateva obiceiuri pentru zilele ce urmeaza :

25 Aprilie MARCU BOILOR (Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu).

Se schimbă timpul în căldură mai mare.
Nu se ară, nu se înjugă vitele, li se dă fân din mână şi sunt lăsate să păşuneze în voie.
Nu se dă din casă; nu se bate nimic; nu se lucrează doar se face clacă la popa.

26 Aprilie VINEREA SCUMPĂ (A FLORIILOR).

Se ţine să fie feriţi de arsuri.

27 Aprilie SÂMBĂTA LUI LAZĂR (A FLORIILOR); MOŞII DE FLORII.

Femeile fac copturi (plăcinte) pe care le dau pomană săracilor.
aducerea crengilor de salcie în biserică de alaiul copiilor conduşi de preot (ob. Mărginime)
“Lăzărelul” (obicei al fetiţelor)

28 Aprilie DUMINICA FLORIILOR (Intrarea Domnului în Ierusalim).

Dacă orăcăie broaştele, vara va fi frumoasă; cum sunt Floriile va fi şi Paştele.
Se aduc acasă crengile sfiinţite de salcie şi se pun la icoană (sunt bune de leac).
Se aerisesc hainele; se plantează pomi roditori (se prind bine).
Este dezlegare la peşte.

si, tot duminica pe 28, fac cinste cei/cele care poarta nume de floare :)) abia astept! :D

Am doua flori in familie :))

sotul si...?:) si eu am 'o' narcisa :))

Da, Florentin si mama - Florentina :)

ce frumos, petrecere dubla :)) sa-ti traiasca floricelele :)

Sa traiasca toate floricelele si floriceii :)))

Sa traiascaaaa! Si -- asortata cu tema aceasta -- ma inscriu si eu cu o bratara plina de floricele la concurs: www.breslo.ro/Product/Transcendenta-de-primavara---Bratara-vesela-in-trei-culori_909260

frumi...:)

Cat este de PRIMAVARATICA bratarica ta !!! Chiar se potriveste cu sarbatoarea de la sfarsitul acestei saptamani : FLORIILE :) Felicitari si bafta !!!

Floriile sufletului
Rodica Plamada

" ...
E doar un strop de nemurire
purtându-şi numele iubire,
ne implineşte orice faptă
chiar dacă ea, rămâne şoaptă.

Nu-i viaţă fără de iubire,
nu-i patimă fără simţire,
nu-i dor de linişte şi pace,
nu-i vis ţesut fără de ace,

Dar totul se transformă-n floare
şi-aduce-n arşiţă răcoare,
în zumzet viu de primăvară
ne primeneşte pentru vară. "

Multumesc! :)

Mai sunt cateva zile si incepe luna lui "Florar" - luna mai :)

Mai
de Alexandru Macedonski

Mai! Mai! și aurora cu lacrimi de topaze,
Mai: albele calicii de crini, dulci flori de-amor,
Și vocile de frunze, și raze, și extaze,
Ș-a traiului uitare, un chin de care mor.

Mai: barca ce se duce pe undele tăcute,
Și clarul dimineții, și veseli lopătari,
Și luni ce sparg văzduhul pe-azururi renăscute,
Și bălți de-argint, și trestii, și candizi nenufari.

Ș-oriunde, o natură tot tânără, tot blondă,
Și-n cer, pe car de flăcări, Apollon, crud și blând,
Lucind într-o părere de cursă vagabondă,
Jucându-și caii de-aur și-n inimi săgetând.

Saptamana Mare, denumita si Saptamana Patimilor, este ultima saptamana din Postul Pastelui si in fiecare zi din aceasta saptamana se fac slujbe bisericesti, numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pamant, inainte de rastignirea si invierea Lui.

Iata care sunt traditiile si obiceiurile din Saptamana Mare, pe care se presupune ca romanii ar trebui sa le respecte pentru a avea parte de sanatate si prosperitate tot anul.

Obiceiuri in Saptamana Patimilor

In Saptamana Mare traditia spune ca trebuie sa se faca curatenie in toata casa, in curte si la animale, pentru ca in ziua de Paste totul sa straluceasca de curatenie.

Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile la camp. Dupa aceasta zi, barbatii le vor ajuta pe femei la treburile gospodaresti.

In ceea ce piveste alimentatia, una dintre superstitii spune ca in Saptamana Patimilor nu este bine sa fie consumat otet.

Superstitii pentru Joia Mare

Se spune ca in aceasta zi nu este bine sa dormi la amiaza, intrucat va atrage dupa sine lenea pentru tot anul, iar cei ce vor dormi in Joia Mare nu vor fi capabili sa duca o treaba la bun sfarsit.

Joia Mare este ziua in care se prepara pasca, cozonacii si se vopsesc ouale, despre care se spune ca au puteri miraculoase.

Traditii si obiceiuri pentru Vinerea Mare

Cele mai multe obiceiuri din batrani sunt pentru Vinerea Mare. In aceasta zi, la Biserica se pomenesc Patimile Domnului. Vinerea Mare este ziua in care se tine post negru, intrucat este ziua in care a fost rastignit Iisus. Exista anumite zone din tara, cum ar fi Maramuresul, unde nu se gateste, nu se face foc, nu se "varsa sange" (nu se taie animale) si nu se face absolut nimic in gospodarie.

Traditia din Bucovina spune ca in Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau in ape curgatoare crezand ca, astfel, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului.

Sambata Mare, ultima zi de post

Aceasta este ultima zi de pregatire pentru Sarbatoarea Pastelui. De obicei, in aceasta zi se sacrifica mielul, din carnea caruia femeile pregatesc mancarurile traditionale: drob, friptura, ciorba de miel etc.

Traditii in VINEREA MARE, ultima vineri din Postul Pastelui!

Specialistii in etnografie sustin ca, in comunitatile traditionale, se considera ca Vinerea Mare, odata cu moartea Mantuitorului, deschide un timp al haosului si intunericului, oamenii ramanand fara protectie divina. Se spunea ca Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obisnuite, denumirea de Vinerea Seaca explicandu-se prin postul negru pe care multi oameni obisnuiau sa-l tina.

Cine face vreun rau semenului sau in aceasta zi se spune ca va fi pedepsit inzecit pentru fapta sa. In unele zone ale tarii se afuma cu tamaie pomii si casele pentru a le feri de animale salbatice, de trasnete, boli si daunatori. De asemenea, exista traditia ca daca ploua va fi un an imbelsugat, iar daca nu, va fi mare saracie tot anul. Tot in aceasta zi nu se mananca urzici, existand credinta ca Iisus a fost batut cu un manunchi de urzici.

Oamenii din popor cred ca postul negru este bun pentru ”secarea” gusii si vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), ca il va feri pe cel care posteste de toate bolile si il va face sa fie sanatos tot restul anului.

In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare: se crede ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos si va avea noroc tot anul. Sunt bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii. Traditia este pastrata si acum in toata tara.

Un obicei deosebit de pitoresc avea legatura cu economia sociala a vechilor comunitati romanesti: in noaptea spre sambata avea loc strigarea peste sat, respectiv satirizarea satenilor – o forma de blam colectiv si nocturn. Era o mare onoare pentru acela care ramanea nestrigat! Strigoaicele carora li se striga numele nu mai au putere.

Lumină din Lumină
Îm suflet şi în casă
Şi multă bucurie
Să-aveţi când staţi la masă,
Risipitori să fiţi
În vorbe cu simţire
Şi-n faptele frumoase,
Izvor de fericire.
Întindeţi, cât mai des,
O mână oricui cere
Şi lacrima s-o ştergeţi,
Aduceţi mângâiere.
Ferestrele din suflet
Lăsaţi-le deschise,
Primiţi Lumina Sfântă
În candele aprinse.
Vegheaţi să crească mare
Când timpu-aveţi în faţă,
E singura putere
Să trecem drept prin viaţă.

(Mariana Dobrin)

Traditii si Obiceiuri in prima zi de PASTE :

Duminica dimineata, exista traditia ca toti membrii familiei sa se spele pe fata cu apa neinceputa, luata dintr-un izvor, in sensul in care curge, in care se pune un ou rosu si un ban de argint: sa fie sanatosi si cu fata frumoasa, argintul simbolizand, de asemenea, si noroc la bani.

Un alt obicei, in prima zi de Paste, este ca, dupa ce s-au intors de la Inviere si iau anafura, toti ai casei sa manance un ou rosu, pasca si o bucatica de slanina: sa fie curati ca pasca, sanatosi ca oul si grasi ca porcul. :))

La intoarcerea de la slujba, lumanarea Invierii se pastreaza, pentru a fi la indemana la vreo revarsare mare de apa, la grindina si la trasnet.

In unele parti din Transilvania, in ziua de Paste, fetele se spalau cu apa de la moara, de pe roata morii, sa fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii tineau toaca pe un deal si o pazeau zi si noapte. Altii se straduiau sa o fure. Daca o furau, feciorii trebuiau sa dea bani grei pentru rascumparare. Toaca se pazea de joi pana luni, la iesirea din biserica iar, in timpul acesta, flacaii erau cinstiti cu mancare si bautura. Apoi se facea joc si toti coborau in centrul satului. Inainte mancau pe camp, in zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea tine pana marti, cand toti se intorc la casele lor.

In a doua zi de Paste, finii merg la nasi cu dar de colaci, un covor tesut in casa si un ulcior. Flacaii merg la fete cu stropitul si cu valuritul, iar o naframa alba pusa intr-o prajina se poarta in fruntea alaiului care merge din casa in casa si face urari de Paste. Traditia udatului, care s-a mai pastrat in Transilvania, are semnificatia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apa sau parfum.

De asemenea, flacaii si fetele se uita in fantana pentru ca sa fie curati si frumosi ca apa de izvor.

Am revenit si eu dupa o vacanta in care am hoinarit pe coclauri primavaratice, superbe. Am mai petrecut apoi cateva zile reimprospatandu-mi magazinul (am revenit la "origini", la lut, la pictat si lacuit margelute etc). Deh, acea munca de chinez batran, care imi face sufletul sa cante!

Ma inscriu in concurs cu un set despre toate florile primaverii si o legenda care, dincolo de flori, vorbeste de fapt despre intoarcerea spre pamant, spre uluitoarea frumusete simpla a naturii - nesociala, nefabricata, nealterata:

www.breslo.ro/Product/Set---Flori-de-primavara-Participa-la-concursul-Breslo-PRIMAVARA---Legende-si-Traditii-Romanesti_916710

Ofer si un premiu - un mix de margele, la alegere, dintre cele cateva existente in magazinul meu. Sorina draga, de data asta te las pe tine, dupa impartelile finale, sa hotarasti la cine va merge premiul meu.

Laura

Laura - NaturaArt, mi-ai facut o mare bucurie in Sfanta zi de Pasti cu aceste floricele de primavara si cu minunata legenda ce le insoteste !!!
O primavara magica iti doresc si eu si sa lasam florile sa ne alinte in continuare inimile !!!

Am ajuns cu bine si in luna MAI, ultima luna a concursului nostru.
In traditia populara romaneasca, lunii MAI i se mai spune si Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, intrucat aceasta este luna in care se manifesta o explozie de vegetatie, copacii prind culoare si viata prin frunze si flori, muncile agricole se intensifica si, asa cum spun taranii nostri, e timpul de iesit in gradina.

"MAI e RAI !"

ARMINDENUL (1 Mai)
Numita si "ziua pelinului", 1 Mai semnifica, in traditia populara, inceputul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul crestin. In unele regiuni din Banat si Transilvania, Armindenul este sarbatorit in ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
1 Mai isi are originile in sarbatorile Europei pagane, precrestine, cand se celebra reintinerirea naturii. Noaptea de 1 Mai era cunoscuta in multe tari europene ca fiind a Vrajitoarelor.

Pentru mestesugarii medievali, era una din cele mai populare sarbatori. Obiceiul cerea sa fie aleasa o "Regina a Maiului", cea mai frumoasa dintre toate femeile asezarii, pentru a conduce semanatul.
La romani este o zi inchinata cultului arborelui, manifestata in special la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai, sub forma Ramurii Verzi, numita Arminden, Maial, Steag, Sanjor, Prepeleac, lemn, Stalpar, Pom de Mai. Ea a fost atestata in toate zonele locuite de daco - romani.

Paştele Blajinilor (din prima zi de luni de după Săptămâna Luminata)este una dintre sărbătorile precreştine, cu origini care se pierd în timp. Se spune că Blajinii sunt chiar primii oameni, moşi-strămoşii, cei care ar fi participat la facerea lumii. Se mai spune despre blajini că susţin pilonii pe care se sprijină Pământul.

Dincolo însă de legende, mai trebui spus că blajinii au fost adoptaţi de creştinism pentru calităţile lor morale: buni, blânzi, simpli şi înţelepţi.

Paştele Blajinilor nu este însă doar o metaforă. În această zi se face praznic pentru cei plecaţi în Lumea de Apoi, se depun ofrande pe morminte, se fac pomeni în cimitire, pentru că se spune că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor se pot bucura de mâncărurile pregătite de familii special pentru ei. Paştele Blajinilor mai este cunoscut şi ca Prohoadele, Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor.

Wow! - ce liniște și pace, ca într-o amiază de vacanță... Numai bine să visezi cu ochii deschiși la tot ce-ți mai dorești:
www.breslo.ro/Product/Ciree-de-MAI---set-brar-i-cercei-Concurs-Primavara_919970

Mi se mai coc langa urechi
Astazi perechi maine deloc,
Cirese dulci copilaresti
Tu inca esti ca si atunci.

Usor din umeri cand te-ndoi
Foi de trifoi tu inca numeri
Tu inca-mi pui ca alte ori
Cununi de flori pe sub gutui.
...
Ana Blandiana - Portret cu cirese la urechi

Ligia, ne-ai facut inca o data sa visam ... si ce frumos !!! Parca mai ieri umblam cu "cirese la urechi":*)

Draga SOSO incep sa postez premiile. Si pentru ca mi-a placut ceea ce s-a scris la un moment dat pe forum si anume sa curga ciocolata iata premiile:
www.breslo.ro/Product/Premiu-pentru-ocupantele-locului-III-si-locului-IV-la-concursul-Primavara-2013_920484
Revin in curand poate in cursul zilei de astazi chiar cu premiul pentru locul II. Este gata l-am terminat dar nu il pot posta in acest moment pentru ca nu am facut fotografii.

Sa curga ciocolata, sa curga premiile si, de ce nu, noile inscrieri !!!
Multumim frumos, Octavia :*)
Si eu lucrez intens la premii. Mai am putin si mai adaug si eu cate ceva la cele inscrise pana acum.

Asa cum am promis iata premiul pentru ocupanta locului II la sectiunea bijuterie:
www.breslo.ro/Product/Premiu-pentru-ocupanta-locului-II-la-concursul-Primavara-2013_920914

Mai am ceva de lucru. Voi adauga in curand si premul I.

Octavia, pandantivul lucrat de tine pare desprins chiar dintr-o legenda ... Multumim si pentru acest premiu !!!

Multumesc Soso. Imi doresc ca acest colier sa fie purtat cu placere.

Si inca ceva l-am lucrat cu mare drag am pus suflet si rabdare si il ofer din toata inima castigatoarei locului II la sectiunea bijuterie.

Se vede, Octavia, ca pui suflet !!! Iar castigatoarea va simti acest lucru ...

Draga Soso, debutez la sectiunea moda vestimantatie cu creatia atasata:
www.breslo.ro/Product/Poseta-Butterfly_921540
In sfarsit am reusit sa termin lucrarea. Am muncit mult si m-am intepat si cu acul in degete.

Draga Octavia ... m-ai lasat fara cuvinte ! Povestea fluturasului m-a tulburat !!! Tot ce pot sa-ti spun acum este ca vei avea din partea mea un premiu special :*)