Multumesc Kalimera.

LEGENDA FLUTURELUI DE MATASE....se spune ca printesa L eizu avea 14 ani cand a scapat in ceasca de ceai un cocon de matase.Ca sa-l scoata din bautura, tanara a inceput sa desfaca firul de pe gogoasa....si asa a descoperit fluturele....


www.breslo.ro/Product/Silk-butterfly_897934

Gabi, un fluturas care nu putea lipsi de la Festivalul PRIMAVERII !!!

Rondelul pagodei

De mari fluturi sărutată,
Pe-o movilă — artificială,
E pagoda argintată
De zâmbirea matinală.

Umbra pomilor, mişcată,
O dezbracă, virginală,
De mari fluturi sărutată
Pe-o movilă — artificială.

Picurând, diamantată,
Porţelanul roz i-l spală
Roua tainic deşirată
Pe faţada sculpturală, --
De mari fluturi sărutată.

Alexandru Macedonski

Acum va mai las putin ... pana maine seara :) Sunt sigura ca voi avea de vazut multe lucruri frumoase dupa ce ma voi intoarce de pe carari de munte :*)

Ma mai bag si eu in seama, desi urmaresc in fiecare zi ce se posteaza aici, foarte interesante modelele expuse, povestile si poeziile despre temele lor. Am vazut ca s-a ajuns la fluturi si aici vin si eu, dar nu ca entry in concurs ci doar ca tematica, cu fluturele meu, altfel, dupa cum v-am obisnuit.

www.breslo.ro/Product/Fluture-electronic_878891

Sper sa va placa :)

@wdh: e foarte bine ca 'te mai bagi si tu in seama' :) si, daca ai timp, poti sa faci asta si mai des:)) si, la fel, toti cei care citesc comentariile si nu intervin.
cred ca tuturor ne face placere sa cunoastem si alte ganduri, alte idei, si sa vedem in ce se transforma inspiratia si talentul fiecaruia. :)
cat despre fluturas, mi-as exprima acum parerea, dar mi-e ca ma repet.. stai sa vad ce am spus la gandacel si la floricica, si revin. :))))))

BESTIAL fluturele!!!!!

WiredHC, ma bucur ca ai adus in atentia noastra si fluturasul electronic !!! Este atat de gingas ... :*)

"Fluture, tu, pe unde prin perdea

Putuşi intra-n chilia mea?

Ce ştiri mi-aduci din primăvară,

Frumosule de catifea solară?

Echer plăpând, te-ai şi prins de perete,

Uitându-te la cărţi şi la caiete

Cu ochii-aprinşi ca jarul de rubin.

Ai şi tu o chemare? Ai şi tu un destin?”

Tudor Arghezi

Buna seara spiridusii ai primaverii! Ma inscriu si eu in tabara spiridusilor iar biletul meu de intrare este:

www.breslo.ro/Product/Spring-Jar_898587

pe care il incadrez la sectiunea Decoratiuni (sau bucatarie, daca va ganditi la papa-bun :D)
Sper sa va placa! E bilet VIP ;)

Zane, feti frumosi, balauri ... o lume de basm ne-ai adus in minunata decoratiune, Diana :*) Se vede ca, pana la urma, ai avut o inspiratie "solara", asa cum bine spunea George !!!
Astazi am avut "o zi a fluturilor" :*) Minunat !!!

daca as avea un asemenea 'borcan', nu m-as indura sa-l ating si nici sa-l folosesc... e prea frumos:)

L-am putea numi "borcanul cu ganduri"...

Sa aveti o duminica extraordinara!
Diana,sa pui in borcanul tau cu ganduri fiecare imbratisare de la noi,fiecare urare sincera,fiecare zambet destinat tie si,cand vei avea cate o zi innorata,sa scoti din borcan cate ceva care sa-ti aminteasca faptul ca suntem multi cei care iti suntem alaturi,fie si numai sufleteste!

Si,pentru ca e duminica,iata cateva superstitii legate de aceasta zi:

Duminica nu se lucreaza, nu se face comert iar credinciosii merg la biserica. Insa, spun unele traditii, taiatul unghiilor in aceasta zi aduce ghinion. Se spune ca taindu-ti unghiile in aceasta zi, tai de fapt legatura cu ingerul tau pazitor.

Tot necazuri ti-ar aduce şi spalatul rufelor.
Nu incerca sa descanti sau sa vrajesti pe cineva duminica . La sate se considera ca aceste vraji s-ar întoarce impotriva celui care incearca sa le facă:)))

Despre oamenii nascuti duminica se spune ca sunt norocosi si inteligenti. In plus, ar fi si foarte talentati la dansuri populare.

Exista si o superstitie legata de duminicile de primavara. Daca vezi prima floare de primavara intr-o duminica, viata ta va fi senina si imbelsugata tot anul.

Sorinutza, odilia, multumesc pentru frumoasele cuvinte...cand ma uit la borcanas, am o imagine in minte (pe care desigur, ca de obicei, nu o pot explica, ci doar descrie): vad o padure deasa, verde, tanara, prin care patrunde razele Soarelui. Vad zane jucandu-se pe acolo iar borcanul este agatat intr-un copac. In jurul lui zboara multi fluturi, iar in el este ceva magic... Ce imaginatie "nesanatoasa" am :)))

Dna Silvia...tare mie-e teama ca la cate zile innorate am, se va goli cam repede borcanul....

Daca se goleste,o sa avem noi grija sa il umplem continuu la loc!

salutare fetelor!

Vin si eu sa mai dau o mana la primirea primaverii. Inscriu doua creatii avand ca si subiect doua flori parfumate: narcisele si liliacul. Legendele pe care le veti citi in descriere sunt scrise de mine (imi cer scuze anticipat pentru stangacia cu care au fost scrise) si au legatura intre ele.

Prima creatie o voi inscrie la categoria MODA si este un brau cu narcise: www.breslo.ro/Product/Brau-Poiana-Narciselor---saten-organza-margele-rosii_899420

Iar cea de-a doua se incadreaza la sectiunea BIJUTERII si este un colier statement reprezentand o ramura de liliac stilizata: www.breslo.ro/Product/Colier-Statement-Flori-de-Liliac---margele-nisip-flori-frosted-margele-portelan_899478

Citind zilnic toate legendele postate aici, mi-am adus aminte cat de mult imi placeau in copilarie legendele romanesti :)

Minunat colierul, Nicole! Bine, si cam toate de pe-aici...

NicoleCeMov si cea plina de inspiratie ... doua creatii exemplare !!! Abia ce m-am intors de pe plaiuri de legenda si ce-mi vazura ochii ... doua minuni intr-o singura poveste - braul Ilenutei si crenguta de liliac a iubitului ei Gelu ! Felicitari, atat pentru creatiile tale, cat si pentru LEGENDA ce le insoteste !!!

Si, pentru ca va spuneam de plaiurile de legenda pe care am hoinarit astazi, am sa va scriu si eu ce am vazut pe o placuta de piatra in comuna Fundata, sat Sirnea (jud. Brasov) :

LEGENDA Branului - Din vorbele lui Sirnea - Bran - Rogozeanu
"La noi pietrele vorbesc
Si padurile soptesc.
La noi stancile gandesc,
Iar izvoarele doinesc.
Florile sunt cantatoare
Si cu vorbe chematoare."

Mi s-au parut niste vorbe senzationale si, credeti-ma, chiar am simtit aceste lucruri ... Locurile pareau vrajite ! Pajisti pline cu branduse mov, inconjurate de munti cu creste inca albe, o liniste tulburatoare ... Un vis din care cu greu vrei sa te trezesti !!!

Buna seara, am terminat un produs care se incadreaza pe tema concursului si m-am gandit ca i-ar sta bine aici ! www.breslo.ro/Product/CIRESE-DE-MAI--COLIERPARTICIPA-LA-CONCURS-PRIMAVARA_899629
soso07, ma bucur pentru bucuria ta , sunt locuri minunate in tara noastra si "La noi stancile gandesc" , a facut cat o mie de cuvinte....

Cat de mult asteptam ciresele de mai ! Si iata ca au si sosit :) Un colier proaspat ce ne duce cu gandul la Nica si la ciresele carora nu le putea rezista :

La cireş (după Ion Creangă), poezie culeasă

Rar cireş în tot satul
Ca la tuşa Măriuca
De mă prinde, însă, hârca
Cu bătaia mă omoară.
Ah! îmi lasă gura apă!
Trebuie să fur şi pace!
Intru-ntâi la dânsa-n casă:
Vreau să văd ce treabă face.
" - Tuşă, văr Ion e-acasă,
El nu merge la scăldat?"
" - Nuu, sumane să-şi aducă -
De-astă noapte a plecat
Tocmai la Condreni, departe,
La o piuă sub Cetate!"
" - Rău îmi pare, mătuşică,
S-auzim de sănătate!"
Mă prefac că merg la scaldă,
Dar în gând îmi socotesc
Că mai bine ca acuma
Nu puteam să nimeresc.
Şi, ca un băiat de treabă,
Eu fac stânga împrejur,
Sar un gard, m-apuc de creangă
Şi cireşe-ncep să fur.
Tocmai când zoream, cu frică,
Sânul să mi-l umplu bine,
Hop! deodată, mânioasă,
Cu o jordie la mine:
" - Cum, aicea ţi-e scăldatul!
Dă-te jos, împieliţate,
Să-ţi arate Măriuca
După faptă şi dreptate!"
Ce să te cobori, bădie,
Că e foc şi pară jos!
Unde dă dracul de babă
Piere carnea de pe os!
Când încearcă să se suie
Pe tulpină, mânioasă,
Din cireş eu zdup! deodată
Sar în cânepa frumoasă.
Baba fuge după mine,
Eu fug iute, iepureşte,
Şi deodată cade baba
Şi-ntre fire se-ncâlceşte
Suduind şi sugrumând.
Eu credeam că-n ziua-aceea
Doar atât mi-a fost năpasta,
Dar seara, când aude tata
Trebuşoara asta,
Mi-a tras, vere, o bătaie
De-o voi ţine minte
Până şi-ntre patru lemne!

Legenda cireselor la urechi
Demult si departe,dincolo de zare, se întindea o ţară a colinelor pe care locuitorii ei cultivau cu multă dragoste şi pricepere tot felul de pomi roditori. Livezile erau întinse şi de cum dădea primăvara şi se porneau razele calde ale soarelui, toţi, cu mic,cu mare,roboteau în jurul pomilor si-i ingrijeau cu drag si pricepere!
Pomii înfloreau şi dădeau roade bogate spre bucuria tuturor, dar mai ales a copiilor care aşteptau cu nerăbdare ca ele să se coacă si să se poată înfrupta din miezul lor dulce şi aromat. De dragul lor oamenii făcuseră o înţelegere şi nimeni nu-şi îngrădea livada, astfel încât copiii puteau mânca oricând fructe proaspete după pofta inimii.
Armonia ar fi fost perfectă dacă printre ei nu ar fi trăit o femeie ciudată şi ursuză, căreia toţi îi spuneau Cireşoaia, fără să ştie însă de unde vine acest nume nemaiântâlnit. Ea îşi ducea traiul singură într-o casă din vârful unei coline. Aici nu era nici o livadă. Doar în faţa casei creştea un pom înalt cu coroana ramificată ce rodea nişte fructe fără seamăn pe lume. Pieliţa lor căpăta o culoare sângerie, miezul devenea cărnos şi zemos cu un gust dulce şi aromat de-ţi lăsa gura apă. Oamenii le spuneau „fructele Cireşoaiei”, după numele femeii, sau mai simplu „cireşe”, iar pomului, „cireş”. Nimeni nu mai văzuse undeva asemenea fructe şi nimeni nu ştia de unde apăruse pomul în curtea Cireşoaiei. Femeia păstra secretul cu străşnicie. Mulţi au încercat să-l cultive aşa cum ştiau ei, punând sâmburii cireşelor în pământ, udându-i şi aşteptând să răsară ceva, dar fără folos. Din pământ nu răsărea niciodată nimic.
Cireşul şi fructele lui aduceau în casa de pe colină bani frumoşi căci faima lor se dusese până hăt, departe dar nu oricine se putea bucura de gustul acestor fructe nemaivăzute. Preţul lor era mare astfel încât numai cei bogaţi le puneau pe masă. Ele se coceau înaintea tuturor fructelor, iar copiii le priveau cu jind, roşii şi cărnoase, printre frunzele crengilor ce se vedeau de după zidul cel înalt de piatră. Femeia nu găsea altceva mai bun de făcut cu banii câştigaţi din vânzarea cireşelor, decât să-l ridice tot mai sus, ca nu cumva taina să treacă dincolo de el şi cireşul să crească şi în livezile altor oameni.
În vecinătatea zidului se afla o căsuţă sărăcăciosă plină de copii care mai mari, care mai mici, pe care-i creştea sora lor mai mare după ce părinţii lor închiseseră ochii pentru totdeauna, plecând în lumea fără de întoarcere. Fata muncea din casă-n casă, pe la străini, pentru o bucată de pâine cu care-şi hrănea frăţiorii. Nu-i vorbă, că poame mâncau destule cu toţii de prin livezile fără garduri. Dar tare ar mai fi gustat şi ei din minunatele fructe ale Cireşoaiei care însă îi alunga din preajma zidului de cum îi zărea apropiindu-se.
Dar iată că într-o zi Cireaşoaia căzu bolnavă la pat. Nu avea pe nimenia şa că nu avea cine să-i dea un pahar cu apă şi să-i uşureze bătrâneţele. Oamenii erau obişnuiţi cu poarta mereu ferecată cu şapte lacăte şi treceau nepăsători, în grabă, spre treburile lor fiecare, gândind cu toţii că bătrâna Cireşoaia îşi merita soarta. Doar sora cea mare avea milă de biata bătrână. Fată cu suflet bun, îşi făcuse un obicei din a-i lăsa la poartă în fiecare dimineaţă, când pleca la muncă, câte o găleată cu apă, iar seara, la întoarcere, câte o bucată din pâinea pe care o câştigase. După o vreme bătrâna începu să lase şi ea la poartă câte un pumn de cireşe. Mare fu bucuria fetei, dar şi mai mare a frăţiorilor ei. Îşi împărţeau în mod egal râvnitele boabe rubinii şi le mâncau încet, fără grabă, ca să nu se termine prea repede.
Într-o seară, pe când fata se întorcea de la lucru, o găsi pe Cireşoaia în poarta casei. Femeia, fără nici o vorbă îi făcu semn să intre, îi puse în braţe un coş mare plin cu cireşe şi-i spuse să le aleagă pe cele cu codiţele unite perechi şi să le pună la urechile frăţiorilor ei ca nişte cercei! Restul cireşelor să le mănânce... Apoi, fără să-şi dea jos de la urechi cerceii din cireşe, să sape o groapă în faţa casei lor în care să pună toţi sâmburii fructelor mâncate. Cireşoaia nu a vrut, până atunci, să dezvăluie nimănui secretul cultivării minunatului pom, de frică să nu aibă concurenţă şi preţul să scadă rămânând astfel fără venit. Acum îi părea rău şi,pentru că îşi simţea sfârşitul s-a gândit să dezvăluie şi altora secretul cireşului. Şi-apoi era prea bătrână să mai care la piaţă coşuri grele încărcate cu cireşe. Ştia că fata noastră dragă n-o s-o lase să moară de foame.
Fata luă coşul mulţumind bătrânei, se duse acasă şi făcu întocmai cum o învăţase aceasta. Nu după multă vreme, în faţa casei sărăcăcioase se ridica un cireş mare, frumos şi plin de roade. Copiii făcuseră roată în jurul lui şi priveau uimiţi minunea. Au mâncat pe săturate, neuitând să-şi pună cireşe-cercei la urechi şi să mulţumească lui Dumnezeu şi Cireşoaiei pentru bucuria care le fusese dată. În fiecare zi, sora cea mare pleca de acasă cu câte un coş plin cu cireşe pe care îl lăsa la câte o casă cu mulţi copii, neuitând să le spună şi taina creşterii. În scurt timp colinele s-au umplut cu aceşti pomi şi de copii cu cireşe la urechi.
Vestea s-a răspândit dincolo de hotarele ţării colinelor, care de acum se numea Ţara Cireşelor. Veneau acolo, oameni din toate cele patru zări şi plecau cu câte un coş cu cireşe pe care îl primeau fără bani odată cu secretul înmulţirii minunatului pom. Astfel,cireşul a devenit faimos şi s-a răspândit în lumea largă. Ba chiar şi luna iunie, luna în care se coc cireşele, a fost numită de cei bătrâni şi de calendarele bisericeşti: „Cireşar”! Cu timpul povestea sădirii cireşului s-a mai uitat. A rămas însă bucuria copiilor care şi în zilele noastre îşi mai pun cireşe la urechi... şi nostalgia celor mari, care atunci când nu-i vede nimeni îşi mai atârnă cerceii copilăriei la urechi sau în suflet ca să se poată întoarce în timp şi să retrăiască bucuria fără seamăn a acestui obicei.

Tara Cireselor ... cat de minunat !!! Va dati seama cum arata acum, cand sunt toti pomii infloriti :*) Multumim, Silvia, o legenda foarte frumosa !!!

Bun gasit tuturor!
nu stiu daca ma incadrez exact in tema data dar am sa prezint si eu un paltonas pentru fetite la sectiunea moda : www.breslo.ro/Product/PRIMAVARA-DE-POVESTE-rezervat-concurs-Primavara_899016

Ziua buna, mandra adunare! Am măcăit cu drag un colier si o bratara, pe care le inscriu in concurs, cu voia dumneavoastra. www.breslo.ro/Product/Podoabe-cu-maci---set---unicat---participa-la-concursul-Primavarape-forum--momentan-rezervat_899552

Lauraflore, paltonasul tau este de-a dreptul incantator si mi-a adus aminte de cantecelul din filmul "Veronica" :
"Vine primăvara cu-alaiul ei de flori,
Se îmbracă ţara în strai de sărbători.
Lumea toată e a ta, râzi copilărie,
Pretutindeni este loc de cânt şi joc!"

Vicky - artemiza-design, frumos ne-ai impodobit sufletul cu acesti maci minunati si legenda lor !!! Am gasit si pentru ei o poezie :*)

Cântec despre macii roşii
Boris Ioachim

Ce poate fi mai splendid, sub cerul siniliu,
Pe când adie vântul, într-o amiază caldă,
Ca unduirea verde, a unui lan de grâu -
În care, macii roşii, fragilitatea-şi scaldă?

Par, macii, sânge proaspăt – ca sângele prelins
Din torturate trupuri, de primi martiri creştini...
Sublim pătează câmpul – de-un verde viu, aprins –
Şi –adânc mă înfioară – de aceea-mi par divini.

Înseninat de vântul, ce fruntea-mi răcoreşte,
Pe când în ochi, îmi joacă, o veselă sclipire,
Scrutez peisaju-acesta – pictat dumnezeieşte –
Şi-n sufletul meu, pacea, se-mbină cu iubire...

Iubire pentru oameni – ce simţământ deplin! –
Căci simt că-i iert pe semeni – pe mine că mă iert...
Mă simt şi serv şi rege, sub marea de senin –
Perfectă e natura – cum Dumnezeu mi-e cert.

Pe câmpuri, pe făgaşe, pe margine de şleau –
Modest cresc macii roşii – şi-atât de delicaţi!
Că–s o minune-n sine, nicicum, habar nu au –
Şi nici nu bagă-n seamă – că-n seamă nu-s băgaţi.

Sublimi - precum natura, şi roşii – sânge-pur,
Simbolizând iubirea şi jertfa – totodat',
Stingheri sunt macii-aceştia, sub cerul plin de-azur –
Emblema inocenţei şi-a gândului curat.

...

Da, Sorina, foarte frumoasa poezia! Am folosit si eu o strofa din ea, in descrierea altui produs al meu. Era un sirag de margele cu maci.
Multumesc pentru calda primire!

Ma bucur ca ne-am potrivit gandurile :*)

Nu ma pot abtine sa nu-i transmit felicitari, ganduri bune si frumoase celei, ce se afla in spatele magazinului "lauraflore", m-a dat gata cu paltonasul ei. Chiar este o poveste ! Toate produsele sunt minunate dar acest paltonas l-am vazut cu ochii de "bunica de fetita" !

Splendide și măiastre alcătuiri vă ies din mâini, fetelor! Vă luați la întrecere cu însăși Primăvara și ale ei plăsmuiri de Rai, cu care ne veseleste privirea și inima!... Pentru câte frumuseți s-au strâns deja parcă niciodată nu ajung premiile, așa că aduc și eu micuțul meu ”obol”...
Am aflat despre HAIKU din cărțile lui NICHITA, Stăpânul Absolut al cuvintelor Limbii Române. Atunci chiar nu realizam cât geniu îți trebuie ca să spui o poveste în 17 silabe (5/7/5), dar în ROMÂNĂ, nu în...japoneză!!! (Încercați să traduceți orice din altă limbă, și veti obține mereu mai multe cuvinte în româna!...)Mie nu mi se potrivește deloc elocința, mereu un cuvânt trage dupa sine un alt gând, cu ”suita” lui de cuvinte!... Cum spuneam, pentru ACEA esență care este poezia HAIKU e nevoie de geniu. Poate pentru că geniul nu e la îndemâna oricui, se mai fac și derogări de la regula strictă a celor 17 silabe, păstrând totuși forma celor (doar!)trei versuri, cu (neapărat)o imagine din natură.
Am spus toate astea ca să înțelegeți că am ”migălit” în egală măsură la toate ”piesele” din ”peisajul” pe care îl propun. În lipsa geniului, e un HAIKU așaaaa, mai dezlânat - dar m-am mai ”scos” cu spiralele mărgelite, care, din fericire, n-au ieșit din ”tipare”!...
Sorina, sper să găsești o romantică incurabilă căreia să i se potrivească magnolia&speranța primăvăratică!
www.breslo.ro/Product/Peisaj-cu-magnolie-i-un-HAIKU-dezlnat---set-brar-i-cercei-premiu---Concurs-Primavara-n-legende-romneti_900153

Ligia, maiestria din natura s-a reflectat in setul lucrat de tine !!! Vom gasi impreuna acea romantica fire potrivita "poeziei" Primaverii.

multumesc pentru vorbele si versurile/povestile frumoase :)

aigile, m-am bucurat tare mult vazand ca ai aparut si tu in acest concurs.
In rest, aveam motive intemeiate incat sa cred ca te-ai cam suparat pe noi.
Si asta o simt mai multe "breslase" de nadejde.

George, aici nu au loc supararile :) Iar Ligia a stiut ea cand sa apara ... pe 7 aprilie, cu o poezioara - ghici pentru cine :*)

Si, daca tot vorbeam cu Ligia, sa stii ca si mie mi s-a intamplat acelasi lucru vis-a-vis de experimentul Silviei - cu despartirea degetelor inelare ... inca o exceptie :))

Gheorghitza, hâtru, ca întotdeauna! Supărare?! Doar pentru că, alături de alte muuulte absente/ absențe (care completează o listă șiiii mai lungă decât cea despre care vorbești), mă mai ”pierd” și eu, ca fiecare, pe cărările vieții, prin... peisaj?! Hmmm, măcar de la concursuri n-am lipsit - de altfel, însumează singura provocare la care (încă)nu am renunțat!
În rest... noi să fim sănătoși căăăă... a venit primavara!(sau primavera, cum se încăpățânează să scrie noul ăsta editor de texte - TOT ce ne mai lipsea p'aicișa!...)

Va invit sa priviti PRIMAVARA in toata maretia ei (a doua listuta cu creatii) :
www.breslo.ro/Treasury/view/O-primavara-de-LEGENDA---II_39632

buna fetelor! ce paltonas frumos...acum am vizualizat si eu paginile cu lucrarile inscrise de cand am plecat la mosie...frumoasa primavara asta...ma bucur pentru reluarea concursului...eu nu stiu daca o sa am timp sa mai fac ceva...:(

www.breslo.ro/Product/Colier-Micsunele----Concurs-legende---Sectiunea-Bijuterii_901033

hai ca am terminat un colier la comanda...nu am gasit nicio legenda despre inmiresmatele micsunele...mi-au inflorit in gradina, sunt atat de frumoase si mi-au parfumat toata casa...

Micsunele ... mmm, cat parfum in colierul tau, Carmen !!! Te invidiez ca esti inconjurata de flori in gradina :)

nu mai stiu s-a dat liber la 3 lucrari...sau numai doua se permit...:) ca as mai avea ceva inceput...:))

www.breslo.ro/Product/Flori-flori-flori_901128

Carmen, ne rezumam tot la doua lucrari pentru fiecare sectiune. Dar ne poti arata ce mai mesteresti :)

Nicolebijou, floricelele ne creeaza mereu sentimente din cele mai placute, chiar daca afara vremea nu tine intotdeauna cu noi ... Oare ele stiu acest lucru ? Mi-am adus aminte de cateva versuri dintr-o poveste :
"Flori, rotunde flori,
Soarelui surori,
Flori mici, maruntele,
Flori ca niste stele.
De lut izvodite
La chip felurite
De mine-ndragite ... "
Frumoasa Asenel

margeleala mov...free...:)

Sa vedem :)

PAPADIA

La inceputul lumii, Dumnezeu a trimis un inger la toate plantele ca acestea sa spuna cum vor sa aratte. Numai papadia nu stia ce sa-i spuna ingerului, asa ca el a mai lasat-o o zi sa se hotarasca. In acea zi, papadia, rugandu-se, a dat cu ochii de soare si, vazand cat e de frumos, s-a hotarat sa arate ca el, sa-i zica ingerului ca vrea sa fie galbena si frumoasa ca soarele. Apoi vazu luna si se razgandi, vroia sa arate ca ea. Sa fie alba, rotunda, frumoasa. Dar vazu si stelele si ii placura si acestea. Cand veni iar ingerul la ea nu stia ce sa zica, vroia sa fie ca soarele, ca luna si ca stelele. Asa ca Dumnezeu i-a indeplinit toate dorintele.